Azi în ConstanțaLa 24 ianuarie, România celebrează Unirea Principatelor Române din 1859, moment-cheie care a deschis drumul formării statului român modern și care poartă numele simbolic de „Mica Unire”, expresie a dorinței de unitate, solidaritate și afirmare națională. În contextul european de după Războiul Crimeii, când vechile imperii își pierdeau influența, iar principiul naționalităților câștiga teren, marile puteri au acceptat organizarea unor adunări ad-hoc în Moldova și Țara Românească, unde reprezentanții românilor au cerut ferm unirea sub o singură conducere. Punctul de cotitură a venit la începutul anului 1859: la 5 ianuarie, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie, în urma unei decizii politice îndrăznețe, este desemnat și domn al Țării Românești, la București, realizând astfel, prin dubla alegere, unirea de facto a celor două principate, în pofida rezervei unor actori internaționali. Odată consolidată această construcție politică, Cuza a inițiat un amplu program de modernizare, cu reforme majore – împroprietărirea țăranilor, secularizarea averilor mănăstirești, reorganizarea învățământului – care au contribuit la conturarea unui stat coerent, centralizat și funcțional. În prezent, Ziua Unirii Principatelor este marcată în toată țara prin ceremonii oficiale, activități culturale și reconstituiri istorice, iar Hora Unirii, jucată în piețe și spații publice, păstrează vie amintirea entuziasmului pașoptist și a speranței într-un destin comun. Pentru românii de astăzi, 24 ianuarie rămâne o dată de referință în calendarul identității naționale, un moment în care istoria dovedește că, prin coeziune și dialog, idealurile colective pot deveni realitate politică și fundație solidă pentru viitor.
24 ian. 2026