Știri naționale și internaționale

Alegeri Primăria București 2025. Capitala votează astăzi primarul general. Remus Ștefureac: E posibilă o prezență la vot sub 30%

Redacția•07 decembrie 2025

Pe scurt

Astăzi, 7 decembrie 2025, bucureștenii sunt chemați la urne pentru a alege Primarul General al Capitalei, într-un scrutin organizat după alegerea fostului primar Nicușor Dan ca președinte al României. Votarea se desfășoară în cele 1.289 secții de votare din toate cele șase sectoare ale Bucureștiului, iar cetățenii pot vota doar la secția corespunzătoare domiciliului sau reședinței lor, conform regulamentelor AEP. Până la prânz, prezența la urne a fost de aproximativ 9,61%, cu o ușoară mobilizare mai ridicată în rândul femeilor (52,14%) și a electoratului matur și senior – cei între 45 și peste 65 de ani cumulând peste 75% din votanți. Sectorul 6 a înregistrat cea mai mare prezență, urmat de sectoarele 1 și 4, în timp ce sectoarele 3 și 5 au avut cele mai scăzute rate de participare. Experții în sondaje, precum Remus Ștefureac de la institutul Inscop, avertizează că există riscul ca prezența finală să rămână sub 30% dacă ritmul actual scăzut se menține. Candidatul USR, Cătălin Drulă, încurajează oamenii să voteze cu încredere și optimism, iar alte personalități precum George Burcea și Ciprian Ciucu mobilizează electoratul prin mesaje de încredere și integritate. Procedura de vot este clară și riguroasă, alegătorii trebuind să prezinte un act de identitate valabil, fiind interzisă orice formă de fotografiere a buletinului de vot, iar buletinele conțin 17 candidați rămași după retragerea a doi dintre ei. În contextul acestor alegeri locale parțiale cruciale, mobilizarea cetățenilor și respectarea procedurilor sunt esențiale pentru a alege viitorul primar al Bucureștiului, în condițiile în care participarea rămâne un punct sensibil al scrutinului.

Alegeri Primăria București 2025: Capitala își alege astăzi primarul general. Remus Ștefureac: prezența la urne ar putea fi sub 30%

Astăzi, bucureștenii sunt chemați la urne pentru a desemna noul primar general al Capitalei, într-un scrutin deosebit de important, care urmează să prelungească mandatul conducerii orașului după alegerea lui Nicușor Dan ca președinte al României. Campania electorală a fost intensă, iar candidatoarea și candidații și-au făcut apeluri către cetățeni pentru a participa la vot. Cu toate acestea, după primele ore ale zilei, experții semnalează o prezență la urne redusă, care ar putea să nu depășească 30% până la închiderea secțiilor.

Prezența la vot până la orele prânzului

Conform datelor comunicate la ora 12:00, prezența la vot în București a atins 9,61%, ceea ce înseamnă că peste 173.000 de persoane și-au exprimat opțiunea pentru primarul general. Din aceștia, 165.754 au votat pe liste permanente și complementare, 6.898 pe liste suplimentare, iar 662 au folosit urna mobilă.

Analiza demografică evidențiază o mobilizare mai intensă în rândul femeilor, care reprezintă puțin peste 52% din totalul votanților, față de 47,86% bărbați. Din punct de vedere al vârstei, observăm că implicarea este marcată de o prezență semnificativă a electoratului matur și a seniorilor: doar 2,82% dintre votanți sunt tineri între 18-24 ani, în timp ce cei cu vârste între 45 și 64 de ani constituie aproape 38,5%, iar cei peste 65 de ani aproape 37% din total. Împreună, aceste două categorii se apropie de trei sferturi din totalul participanților până la mijlocul zilei.

De asemenea, mobilizarea diferă și în funcție de sectoare. Sectorul 6 conduce clasamentul, cu o prezență de 11,29%, urmat de Sectoarele 4 și 1, cu puțin peste 10%. La polul opus se află Sectorul 3, cu doar 7,86%, și Sectorul 5, unde prezența este sub 9%.

Prezența la vot - comparativ cu alegerile din 2024

Pentru o imagine mai clară a gradului de implicare din aceste alegeri, este relevant să ne uităm la prezența la scrutinul din iunie 2024, când pentru Primăria București au votat 232.694 de persoane la ora 12:00. Atunci, femeile erau mai active (54,4%), iar segmentul 18-24 ani a înregistrat o prezență ușor mai ridicată, de peste 3%. Grupele de vârstă adulte și seniori au fost atunci dominante, procentajele fiind comparabile cu actuala situație.

Remus Ștefureac: risc de prezență scăzută la urne

Remus Ștefureac, directorul institutului de sondaje Inscop, a atras atenția duminică, după primele ore de vot, asupra posibilității ca prezenta la urne să rămână sub 30% dacă ritmul scăzut de mobilizare observat dimineața se menține până la încheierea votului.

La ora 11:00, prezența era de 6,26%, cu aproape egalitate între femei și bărbați. Acest ritm a continuat să crească lent și constant, însă fără o accelerație importantă.

Mesaje și apeluri ale candidaților

Candidatul USR, Cătălin Drulă, și-a exprimat în dimineața zilei încrederea în alegeri, îndemnând bucureștenii să meargă la vot „cu inima” și „cu încredere”, subliniind că așa se construiește viitorul Capitalei. El și familia sa au votat la Colegiul Tudor Vianu.

Și George Burcea, reprezentant al Partidului Oameni și Tineret (POT), a mers la urne cu o notă de optimism spiritual, declarând că a votat „cu sufletul și cu încrederea în Dumnezeu”, exprimând speranța unei schimbări pozitive pentru București.

Ana Ciceală, candidată SENS, a îndemnat bucureștenii să voteze devreme pentru a evita aglomerația de la orele serii, menționând și ușurința de a vota după verificarea pe portalul registrulelectoral.ro.

La rândul său, Ciprian Ciucu a votat în jurul orei 9, făcând apel la locuitorii Capitalei să participe la scrutin. „Nu mai plouă, veniți la vot!”, a fost mesajul său, însoțit de un apel pentru integritate și implicare.

Organizarea alegerilor și detalii importante pentru alegători

În total, în București sunt deschise 1.289 de secții de votare, împărțite astfel pe sectoare: Sector 1 - 166 secții, Sector 2 - 202, Sector 3 - 294, Sector 4 - 189, Sector 5 - 198 și Sector 6 - 240.

Conform datelor oficiale, în Capitală sunt înscriși 1.779.080 de alegători pe liste permanente, plus 24.648 pe liste complementare. Votarea se desfășoară între orele 7:00 și 21:00, iar cetățenii trebuie să prezinte un act de identitate valid, cum ar fi cartea de identitate, pașaport diplomatic sau carnetul de serviciu militar pentru elevii din școlile militare.

Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în București pot vota la fel ca românii, după înregistrarea în prealabil și conform legii.

Este important de reținut că alegătorii pot vota doar în secția la care sunt arondați conform domiciliului sau reședinței, aceasta fiind stabilită cu cel puțin șase luni înainte de alegeri. Informațiile privind secția corespunzătoare pot fi accesate pe www.registrulelectoral.ro.

La intrarea în secția de vot, actele sunt scanate în Sistemul Informatat de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV), iar alegătorii semnează în lista electorală după care primesc buletinul de vot și ștampila „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot prin aplicarea ștampilei în interiorul opțiunii alese. Este interzisă fotografierea sau filmarea votului.

La aceste alegeri, buletinul de vot include inițial 17 candidați, printre care au fost ulterior retrași doi independenți, dar numărul rămâne încă mare, oferind o gamă largă de opțiuni pentru bucureșteni.

Astăzi este o zi decisivă pentru București, iar fiecare vot contează. Însă, în ciuda apelurilor candidatilor și interesului politic, ritmul de implicare al cetățenilor pare moderat, iar specialiștii avertizează cu privire la riscul unei prezențe reduse la urne. Rămâne de văzut cum se va încheia ziua și ce impact va avea decizia bucureștenilor asupra viitorului administrației locale.

Articol redactat pe baza datelor și declarațiilor oficiale din ziua alegerilor pentru Primăria Capitalei, 7 decembrie 2025.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.