Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Alina Gorghiu: Femicidul trebuie pedepsit cu până la 20 de ani sau închisoare pe viață

Redacția•31 octombrie 2025
Alina Gorghiu: Femicidul trebuie pedepsit cu până la 20 de ani sau închisoare pe viață

Pe scurt

Alina Gorghiu subliniază că în 2025, 47 de femei au fost ucise de partenerii lor în România, fenomen ce ilustrează vârful unui iceberg de violență, control și abuz psihologic, realitate ascunsă în spatele unor statistici reci care, în esență, reprezintă vieți de oameni. În lupta împotriva acestei tragedii, Comisia parlamentară „România fără violenţă domestică” a dezvoltat, sub coordonarea deputatei PNL, două inițiative legislative vitale. Prima dintre acestea vizează eliminarea taxelor de timbru pentru divorț și partaj în cazul victimelor violenței domestice, în contextul în care dependența economică rămâne un obstacol major în calea separării victimelor de agresorii lor. Deși taxa de divorț este considerată modestă, taxa de partaj, adesea calculată în raport cu valoarea bunurilor comune, poate atinge sume mari, devenind o barieră economică semnificativă. Acțiunea de eliminare a acestor taxe nu doar că a fost adoptată de Senat și urmează să fie dezbătută în Camera Deputaților, dar ea promite să schimbe fundamental percepția și gestionarea violenței domestice în societatea românească, având șansa să devină lege până la finalul anului, subliniind nevoia acută de protecție și sprijin oferit victimelor acestor abuzuri cumplite.

Alina Gorghiu: Femicidul trebuie pedepsit cu până la 20 de ani sau închisoare pe viață

Deputata PNL și președinta Comisiei parlamentare „România fără violență domestică”, Alina Gorghiu, a declarat că femicidul ar trebui sancționat cu pedepse similare celor pentru omor calificat, respectiv între 20 de ani de închisoare și închisoare pe viață.

Statistici alarmante

În 2025, România a înregistrat 47 de femei ucise de parteneri, ceea ce reprezintă apogeul unui șir întreg de violențe, control, dominație și constrângere psihologică. Alina Gorghiu subliniază că, dincolo de cifre, în spatele acestora se află vieți umane.

Măsuri legislative propuse

Comisia „România fără violență domestică” a identificat două măsuri legislative esențiale:

  1. Eliminarea taxelor de timbru pentru divorț și partaj: Victimele violenței domestice vor fi scutite de aceste taxe, facilitând astfel procesul de separare de agresor. Această măsură a trecut deja de Senat și se află în prezent în Camera Deputaților, cu speranța ca până la sfârșitul anului să fie publicată în Monitorul Oficial.

  2. Subvenții pentru angajatorii care recrutează victime ale violenței domestice: Antreprenorii care angajează femei victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane vor primi o subvenție lunară de 2.250 de lei, cu condiția păstrării confidențialității situației victimei. Această inițiativă vizează sprijinirea integrării acestor femei în câmpul muncii și reducerea dependenței economice de agresori.

Context internațional

România își aliniază astfel legislația la standardele internaționale în materie de protecție a victimelor violenței domestice. Țări precum Spania, Danemarca și Germania au implementat măsuri similare, demonstrând toleranță zero față de violență și hărțuire.

Concluzie

Prin aceste inițiative legislative, România își propune să ofere un cadru legal mai eficient în combaterea violenței domestice și protejarea victimelor, aliniindu-se astfel la standardele internaționale și demonstrând un angajament ferm în fața acestui flagel social.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.