Ce înseamnă asta pentru tinerii din Constanța
România are, și în 2026, cel mai mare procent de tineri care nu muncesc și nu sunt înscriși la nicio formă de educație sau formare profesională. Aproape unul din cinci tineri este „pe dinafară” – în afara școlii și a pieței muncii.
România, lider european la tinerii NEET
Potrivit celor mai recente date Eurostat analizate de Monitorul Social, România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor NEET (Not in Employment, Education or Training – adică nu lucrează și nu sunt la școală sau la cursuri de formare).
- 19,4% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani se află în această situație, cel mai mare procent din UE.
- Media europeană este semnificativ mai mică, ceea ce arată că România are un decalaj serios față de restul blocului comunitar.
Specialiștii atrag atenția că vorbim de o categorie vulnerabilă: tineri care nu acumulează nici experiență de muncă, nici educație suplimentară, ceea ce le reduce șansele de integrare pe termen lung pe piața muncii și le crește riscul de sărăcie și excluziune socială.
Diferențe mari între regiuni și între fete și băieți
Analizele recente arată că problema nu se manifestă la fel în toată țara. Există diferențe clare:
- Regiunile mai sărace și zonele rurale au procente mai mari de tineri NEET.
- Disparitățile de gen sunt printre cele mai ridicate din UE: tinerele femei sunt semnificativ mai expuse riscului de a rămâne în afara școlii și a pieței muncii, mai ales din cauza responsabilităților familiale timpurii, lipsei serviciilor de îngrijire a copiilor și a unor norme sociale încă tradiționale.
În orașe mari, cum este și Constanța, situația tinerilor este, în general, ceva mai bună decât în mediul rural, datorită ofertei educaționale și a oportunităților de angajare. Totuși, și aici există tineri care abandonează școala devreme sau nu reușesc să își găsească un loc de muncă stabil după absolvire.
Context local: cum se vede problema în Constanța
Pentru Constanța, fenomenul NEET se suprapune peste provocările specifice unui oraș-port și unui județ cu economie puternic sezonieră:
- multe joburi pentru tineri se concentrează vara, în turism și servicii, ceea ce lasă o parte dintre ei fără venituri sigure în restul anului;
- zonele mai vulnerabile din municipiu și din județ se confruntă cu abandon școlar, lipsa transportului adecvat către școli și puține programe de consiliere și orientare profesională;
- tinerii care nu termină liceul sau o școală profesională au șanse foarte mici să prindă un loc de muncă stabil, bine plătit, în afara sezonului estival.
În ultimii ani, în Constanța au apărut proiecte educaționale și ONG-uri care lucrează cu tineri din medii vulnerabile, dar amploarea fenomenului la nivel național arată că sunt necesare măsuri mai ferme și coordonate.
De ce ajung tinerii „în afara sistemului”
Studiile despre piața muncii și educația din România indică mai multe cauze combinat:
- legătura slabă dintre școală și nevoile reale ale angajatorilor;
- oferta redusă de învățământ dual și programe practice;
- servicii limitate de consiliere în carieră pentru elevi și studenți;
- salarii mici la început de carieră, care îi împing pe mulți tineri să caute soluții în străinătate;
- lipsa programelor flexibile pentru tinerii care au deja responsabilități familiale.
În lipsa unui sprijin clar, o parte dintre tinerii care abandonează școala sau nu își găsesc rapid un loc de muncă ajung să piardă legătura atât cu sistemul de educație, cât și cu instituțiile care îi pot ajuta să reintre pe piața muncii.
Ce ar însemna soluții reale, inclusiv pentru Constanța
Experții vorbesc tot mai des despre nevoia unor politici active dedicate tinerilor, nu doar a unor măsuri punctuale. Printre direcțiile considerate esențiale se numără:
- extinderea programelor de învățământ dual și a parteneriatelor între licee, universități și companii locale;
- susținerea financiară a tinerilor care vor să urmeze cursuri de calificare sau reconversie profesională;
- servicii mai bune de consiliere și orientare în carieră, încă din gimnaziu și liceu;
- programe speciale pentru tinerele mame, astfel încât să poată reveni în sistemul de educație sau pe piața muncii;
- implicarea administrațiilor locale în cartografierea tinerilor NEET și în dezvoltarea de proiecte adaptate fiecărei comunități.
Pentru Constanța, asta ar putea însemna, concret, mai multe locuri în școli profesionale și programe duale legate de port, logistică, turism, servicii și industrii maritime, dar și programe de sprijin pentru tinerii din cartiere și localități cu risc ridicat de abandon școlar.
Concluzie: un semnal de alarmă și o temă pentru agenda locală
Faptul că România este, din nou, prima în UE la procentul de tineri care nu lucrează și nu învață este un semnal de alarmă pentru autorități naționale și locale deopotrivă.
Pentru Constanța, cifrele nu sunt doar statistici seci, ci se văd în tineri care rămân fără direcție, fără diplomă și fără loc de muncă stabil. Felul în care orașul și județul vor reuși să îi aducă înapoi în școală sau în câmpul muncii va conta nu doar pentru prezent, ci și pentru cum va arăta Constanța peste 10–20 de ani.