În Registrul Electoral figurează, la nivel național, peste 133.000 de persoane cu vârste între 90 și 99 de ani și peste 14.000 de persoane trecute de 100 de ani, a anunțat președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, miercuri, 21 ianuarie 2026. Oficialul crede că o parte dintre aceste persoane nu mai sunt în viață și că evidențele trebuie actualizate.
Ce a constatat AEP în Registrul Electoral
Datele anunțate de Adrian Țuțuianu
La o conferință de presă susținută miercuri, șeful AEP a prezentat câteva cifre privind structura de vârstă a alegătorilor înscriși în Registrul Electoral:
- aproximativ 734.000 de persoane au între 80 și 89 de ani;
- 133.995 de persoane sunt înregistrate cu vârste între 90 și 99 de ani;
- 14.410 persoane apar cu vârste de peste 100 de ani.
Țuțuianu a explicat că numărul total de alegători se modifică aproape zilnic, prin decese sau prin pierderea drepturilor electorale în unele cazuri, dar că, în special la categoriile de vârstă foarte înaintate, există suspiciunea că evidențele nu reflectă exact situația reală.
Problema actualizării datelor
Președintele AEP a subliniat că unele persoane foarte vârstnice continuă să apară în Registrul Electoral deoarece nu au fost operate la timp toate informațiile privind starea civilă, în special actele de deces. Pentru corectarea situației, AEP intenționează să verifice documentele care permit radierea persoanelor care nu mai sunt în viață.
De ce este important pentru alegerile din Constanța
Impactul asupra listelor electorale
Registrul Electoral stă la baza listelor cu alegători folosite în toate secțiile din țară, inclusiv în municipiul și județul Constanța. Dacă în evidențe rămân persoane decedate sau care nu mai au drept de vot, numărul oficial de alegători dintr-o localitate poate să apară umflat față de realitate.
Acest lucru poate influența:
- calculul prezenței la vot pe județ și pe localitate;
- planificarea numărului de secții de votare;
- numărul de buletine tipărite pentru fiecare secție.
Într-un județ mare și cu migrație intensă, cum este Constanța, o evidență electorală cât mai corectă este esențială pentru a evita suspiciuni privind corectitudinea procesului de vot și pentru a organiza eficient secțiile – de la oraș, până în localitățile mici sau în stațiunile de pe litoral.
Ce își propune AEP să schimbe
Adrian Țuțuianu a mai spus că, în prezent, există prea multe tipuri de evidențe electorale permanente, extrase sau copii, folosite de diverse instituții și în secțiile de votare. Planul AEP este ca, pe viitor, documentul principal să fie chiar Registrul Electoral, iar restul instrumentelor să fie simplificate.
Instituția lucrează și la propuneri de modificare a legislației electorale, astfel încât regulile să fie mai clare, iar actualizarea datelor să fie mai rapidă și mai coerentă la nivel național.
Ce urmează și ce pot face autoritățile locale
Pentru ca situația să se îmbunătățească, AEP are nevoie de o colaborare mai strânsă cu serviciile de evidență a persoanelor și cu primăriile, inclusiv cele din județul Constanța, astfel încât informațiile privind nașterile, decesele și schimbările de domiciliu să ajungă cât mai repede în Registrul Electoral.
Pe măsură ce se apropie următoarele runde de alegeri, aceste corecturi devin tot mai importante. O listă de alegători actualizată nu înseamnă doar cifre corecte pe hârtie, ci și încredere mai mare a constănțenilor că votul lor este numărat corect și că procesul electoral se desfășoară pe baze solide.