Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Bolojan, despre neîncrederea românilor în clasa politică: „dacă ne-am fi respectat angajamentele, cu siguranță percepția ar fi fost diferită”

Redacția30 octombrie 2025
Bolojan, despre neîncrederea românilor în clasa politică: „dacă ne-am fi respectat angajamentele, cu siguranță percepția ar fi fost diferită”

Pe scurt

Bolojan, într-o luare de poziție relevantă și intensivă, abordează cauza principală a neîncrederii românilor în clasa politică - nerespectarea angajamentelor asumate. El subliniază că percepțiile negative ale oamenilor nu se schimbă rapid, ci necesită timp și acțiuni consecvente, deoarece percepția de nedreptate este adânc înrădăcinată și trebuie corectată pentru ca cetățenii să vadă guvernul ca un aliat care acționează în interesul lor. Bolojan accentuează că meritocrația și corectitudinea în procedurile de selecție și concursuri sunt esențiale pentru o schimbare veritabilă în mentalitatea publică. În ceea ce privește dificultățile financiare ale țării, premierul recunoaște că deși măsurile nepopulare de creștere a taxelor și reducerea cheltuielilor au fost necesare, acestea au avut efecte negative asupra puterii de cumpărare a populației. Referitor la nemulțumirile privind salariile din companiile de stat și consiliile de administrație, el subliniază necesitatea unor legi clare și a unei clase politice dedicate care să implementeze corect aceste legi, fără să mimeze reduceri doar prin eliminarea posturilor vacante, practică ce a fost întâlnită și în administrație. Acest discurs reflectă ideea că un cadru legislativ solid și o aplicare riguroasă și de bună-credință a acestuia sunt critice pentru restabilirea încrederii și redresarea percepțiilor publice, premise indispenabile pentru progresul real al societății românești.

Bolojan, despre neîncrederea românilor în clasa politică: „dacă ne-am fi respectat angajamentele, cu siguranță percepția ar fi fost diferită”

Premierul Ilie Bolojan a abordat recent problema scăderii încrederii cetățenilor în politicieni, subliniind că responsabilitatea principală revine clasei politice. Acesta a afirmat că, dacă promisiunile făcute ar fi fost respectate, percepția publicului ar fi fost diferită.

Percepțiile se formează în timp

Bolojan a explicat că schimbarea percepțiilor publice nu se poate realiza rapid, ci necesită timp și acțiuni consistente. „Când îți asumi anumite responsabilități, nu poți schimba percepțiile de pe o zi pe alta. Este esențial să corectăm nedreptățile percepute de cetățeni, astfel încât aceștia să simtă că guvernele lucrează în favoarea lor și că meritocrația este respectată”, a declarat premierul.

Măsuri economice impopulare

Referindu-se la măsurile economice implementate, Bolojan a menționat că acestea au inclus creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, afectând astfel puterea de cumpărare a populației. „Am venit în funcția de premier într-o perioadă în care țara avea nevoie de măsuri economice dificile, care nu sunt populare, dar necesare pentru stabilitatea financiară a țării”, a explicat acesta.

Corectarea nedreptăților în companiile de stat

În ceea ce privește salariile din companiile de stat și consiliile de administrație, Bolojan a subliniat importanța adoptării unor legi care să permită corectarea acestor nedreptăți. „Este nevoie de legi care să creeze cadrul necesar pentru a îndrepta aceste situații. De asemenea, este esențial ca cei care pun în aplicare aceste legi să o facă cu respect față de spiritul lor, nu doar față de litera lor”, a afirmat premierul.

Reducerea posturilor în administrație

Bolojan a abordat și problema reducerii posturilor în administrație, menționând că există două abordări posibile: reducerea posturilor vacante sau reducerea efectivă a posturilor. „Din păcate, în multe cazuri, s-a optat pentru reducerea posturilor vacante, ceea ce nu a dus la economii semnificative. Este necesar să se facă reduceri reale de posturi pentru a eficientiza administrația publică”, a concluzionat premierul.

Concluzie

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că pentru a recâștiga încrederea cetățenilor, este esențial ca politicienii să își respecte angajamentele și să adopte măsuri corecte și eficiente. Acțiunile concrete și respectarea promisiunilor vor contribui la schimbarea percepției publice și la consolidarea încrederii în instituțiile statului.

Ilie Bolojan despre neîncrederea românilor în clasa politică:

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.