Știri locale • Constanța18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Brigitte Bardot, internată din nou în spital

Redacția25 noiembrie 2025
Brigitte Bardot, internată din nou în spital

Pe scurt

Brigitte Bardot, celebra actriță franceză în vârstă de 91 de ani, a fost internată din nou în spital, fiind transferată la clinica privată Saint-Jean din Toulon în urmă cu aproximativ zece zile, unde se află în continuare sub supraveghere medicală. Această nouă internare survine la scurt timp după ce vedeta se întorsese acasă, la Saint-Tropez, după o spitalizare anterioară de trei săptămâni pentru aceeași afecțiune medicală. În octombrie, Bardot a trecut printr-o intervenție chirurgicală minoră și părea să se recupereze bine, purtătorul ei de cuvânt declarând că aceasta se odihnește și se simte bine, însă problemele legate de aceeași boală au necesitat reinternarea, conform publicației Nice Matin. În paralel, actrița a reacționat ferm la un val de zvonuri false despre moartea ei răspândite online de influencerul Aqababe, afirmând că este bine și că nu are de gând să dispară. Aceasta internare vine după o perioadă dificilă pentru Bardot, care în iulie 2023 a suferit probleme respiratorii cauzate de căldura excesivă de la Saint-Tropez și a fost tratată acasă de medici, soțul ei explicând că temperaturile ridicate îi afectează tot mai mult sănătatea. Brigitte Bardot, una dintre cele mai influente figuri ale cinematografiei franceze postbelice, devenită celebră în anii ’50 cu filme ca „The Girl in the Bikini” și „And God Created Woman”, traversează astfel o perioadă complicată, starea ei de sănătate captând atenția presei și a fanilor din întreaga lume.

Brigitte Bardot, internată din nou în spital

Brigitte Bardot, din nou internată în spital la 91 de ani

Brigitte Bardot, legenda cinematografiei franceze în vârstă de 91 de ani, a fost internată din nou într-o clinică privată din Toulon, potrivit informațiilor apărute în presa franceză. Vedeta se află în continuare sub supraveghere medicală la clinica Saint-Jean, unde a fost transferată în urmă cu aproximativ zece zile.

Această nouă internare survine la doar câteva săptămâni după ce Bardot s-a întors acasă, la Saint-Tropez, în urma unei spitalizări anterioare care a durat trei săptămâni și care a vizat aceeași afecțiune. În luna octombrie, celebra actriță a trecut printr-o intervenție chirurgicală minoră, iar purtătorul de cuvânt al acesteia declara atunci că se recuperează bine și că se odihnește.

Cu toate acestea, publicația Nice Matin relatează că problemele legate de aceeași afecțiune au impus readmiterea ei în spital. Situația vine într-un context tensionat, după ce Bardot a reacționat vehement împotriva unor zvonuri false despre decesul ei. Pe rețelele sociale, influencerul Aqababe a postat o știre falsă conform căreia „Brigitte Bardot a murit astăzi.” Actrița l-a contrazis direct afirmând: „Nu știu ce idiot a inventat această știre falsă, dar sunt bine și nu am de gând să dispar.”

Această ultimă internare se adaugă unei serii de probleme medicale recente pentru fosta vedetă. În vara acestui an, mai exact în iulie 2023, Bardot a întâmpinat dificultăți respiratorii cauzate de temperaturile extrem de ridicate din Saint-Tropez, fiind tratată atunci la domiciliu de către medici. Soțul ei, Bernard d’Ormale, a caracterizat episodul ca pe o „dificultate respiratorie” și a explicat că actriței îi este tot mai greu să suporte canicula.

Brigitte Bardot a devenit o figură emblematică a cinematografiei europene în anii 1950, câștigând faima internațională prin filme ca „The Girl in the Bikini” și „And God Created Woman”. Prin talentul și carisma sa, a rămas una dintre cele mai influente actrițe franceze ale perioadei postbelice.

În ciuda problemelor de sănătate care se succed în ultima vreme, Brigitte Bardot continuă să fie o prezență puternică în cultura franceză, iar fanii o susțin cu dragoste și speranță pentru recuperarea completă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleCultură-Media

Articole similare

Tatăl Loredanei Groza s-a stins din viață. Avea 88 de ani

Tatăl Loredanei Groza, Vasile Groza, s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani, iar artista și-a exprimat durerea profundă printr-un mesaj emoționant postat pe Facebook, subliniind legătura specială și influența uriașă pe care tatăl său a avut-o asupra vieții și carierei sale. În mesaj, Loredana a afirmat că moartea nu reprezintă un sfârșit, ci o parte firească a existenței, declarându-și credința în nemurirea tatălui său prin amintiri și învățături care îi vor rămâne veșnic în suflet. Vasile Groza a trăit o viață plină de încercări, fiind orfan de tată încă din copilărie și crescut într-o familie greu încercată, cu o mamă văduvă de război care a crescut singură trei băieți. În ciuda dificultăților, el și-a urmat pasiunea pentru literatură și a devenit un poet autodidact, publicând poezii, romane, cărți pentru copii și cântece, contribuind semnificativ la cultura română și fiind membru apreciat al Uniunii Scriitorilor din România. Această pierdere marchează un moment trist atât pentru familia Groza, cât și pentru lumea artistică, unde Vasile Groza va rămâne un reper valoros.

Antropologii dezvăluie că o specie umană și mai primitivă de australopitec a coexistat cu specia celebrei Lucy

O echipă de paleoantropologi condusă de Yohannes Haile-Selassie a descoperit în 2009 în Valea Riftului Afar din Etiopia oase vechi de 3,4 milioane de ani, denumite „piciorul Burtele”, care au revelat existența unei specii umane mai primitive, Australopithecus deyiremeda, ce a coexistat contemporan cu specia celebrei Lucy, Australopithecus afarensis. Situl paleontologic Woranso-Mille, unde au fost găsite aceste fosile, este unic prin dovezile clare că două specii înrudite au trăit simultan în aceeași zonă. „Piciorul Burtele” și alte descoperiri demonstrează că A. deyiremeda avea un deget mare opozabil adaptat cățărării, însă se deplasa biped, folosindu-se probabil mai mult de degetul al doilea pentru propulsie, spre deosebire de modelele moderne de mers. Analizele izotopice asupra dinților arată că A. deyiremeda prefera o dietă bazată pe resurse C3 (copaci și arbuști), diferit de dieta mixtă C3-C4 (ierburi și papură tropicale) a lui A. afarensis, sugerând o diversificare a hranei și adaptări ecologice distincte. De asemenea, investigațiile asupra maxilarului unui exemplar juvenil au evidențiat un tipar de dezvoltare dentară asemănător cu cel al maimuțelor mari și australopitecinelor timpurii, indicând modele de creștere similare între aceste specii. Importanța acestei cercetări constă în faptul că ne oferă o imagine complexă asupra diversității și coexistenței hominizilor antici, explicând cum specii apropiate au putut trăi fără a se suprapune complet, în ecosisteme ce reflectă schimbări climatice din trecut, oferind astfel perspective valoroase pentru înțelegerea evoluției umane și a provocărilor ecologice actuale și viitoare. Acest studiu amplifică cunoștințele despre bipedismul variabil și adaptările ecologice din milenii îndepărtați, evidențiind bogăția evoluției umane în Africa de Est.

Nuremberg: o autopsie cinematografică a răului politic

Filmul „Nuremberg” (2025) reprezintă o profundă autopsie cinematografică a răului politic, oglindind nu doar colapsul Germaniei naziste după Al Doilea Război Mondial, ci și responsabilitatea morală și politică în momentele de prăbușire istorică, fiind o lecție actuală pentru societatea românească, mai ales în contextul justiției capturate. Protagonistul filmului este Justice Robert H. Jackson, procuror-șef al Statelor Unite la Tribunalul de la Nürnberg, care a transformat dreptatea în limbaj universal și a subliniat că răspunderea morală nu poate fi suspendată nici de stat, nici de putere sau război, pledând ca legile aplicate învinșilor să fie valabile și pentru învingători, făcând astfel o distincție crucială între a aplica legea și a face dreptate morală. Prin imagini puternice precum contrastele sociale incredibile din Germania sfârșitului de război, dialoguri profunde pe stadionul distrus din Nürnberg și analiza ascensiunii nazismului ca rezultat al frustărilor unui popor sărăcit și al eșecului elitelor – judecători, universitari, clerici –, filmul provoacă o reflecție dureroasă asupra complicităților și pasivității civile care au permis dictatura. Totodată, „Nuremberg” expune dileme etice esențiale privind colaborarea forțată cu răul absolut, ilustrată prin legadoarele istorice ale Finlandei și României, și problematizează cum frustrările legitime pot fi manipulate politic și cum abuzul se perpetuează când legea devine capturată, întrebând cine poate opri acest abuz. Scenele memorabile, printre care dezbaterea juridică asupra legilor injuste sau povestea personală a lui Göring, relevă nuanțe complexe despre natura puterii, manipulare și responsabilitate, iar filmul se conchide cu un îndemn la veghe permanentă asupra libertății politice, amintind că adevărata justiție nu este doar o formalitate legală, ci o asumare morală profundă, iar lecțiile istoriei trebuie să lumineze prezentul. Astfel, „Nuremberg” devine o oglindă a societății contemporane, îndemnând magistrații și cetățenii din România să mediteze la esența justiției, la rolul conștiinței în aplicarea legii și la riscurile colapsului moral și instituțional când demnitatea umană este sacrificată pe altarul corupției și tăcerii complice.