Știri naționale și internaționale

Burnete: Deficitul real al României era între 9 și 10%, nu cât arătau actele oficiale

Redacția•09 noiembrie 2025

Pe scurt

Consilierul prezidențial Burnete a dezvăluit că deficitul real al României era mult mai ridicat decât cifrele oficiale, situându-se probabil între 9 și 10% din PIB, diferența explicându-se prin datorii neincluse în execuțiile bugetare, cum ar fi cele pentru concedii medicale sau plăți către furnizorii de energie în cadrul schemei de plafonare, dar și prin o serie de facturi neachitate de contractori care nu sunt siguri că își vor recupera TVA-ul. Acest „deficit ascuns” sau „zona gri” reprezintă o provocare de cuantificare, însă, subliniază Burnete, guvernul condus de Bolojan și consilierii săi au pornit eforturile de reducere a deficitului de la această realitate mai dură, nu de la cifrele oficiale mai optimiste. Astfel, deși pentru public poate părea că deficitul nu a scăzut semnificativ față de anul precedent, realitatea este că acesta este într-o dinamică pozitivă de scădere, care va continua și în anii următori, deși efectele majore ale măsurilor sunt așteptate pentru 2026. Pe de altă parte, odată cu transparența crescută în expunerea datoriilor ascunse și prezentarea lor oficială, Ministerul de Finanțe aduce la lumină aceste cifre, ceea ce explică percepția că deficitul nu scade, însă această schimbare de atitudine și corectitudine fiscală a fost apreciată și de Comisia Europeană și finanțatorii internaționali, care nu au aplicat României downgrade-uri de rating și continuă să susțină economic țara. Astfel, prin această abordare transparentă și prin măsurile guvernamentale implementate, România își consolidează stabilitatea financiară și deschide calea pentru o gestionare mai corectă și sustenabilă a deficitelor publice.

Burnete: Deficitul real al României era între 9 și 10%, nu cât arătau actele oficiale

Burnete: Deficitul real al României în 2023 era între 9% și 10%, nu cât indicau datele oficiale

Consilierul prezidențial Adrian Burnete a prezentat o perspectivă clarificatoare asupra situației deficitului bugetar al României, arătând că nivelul real al acestuia a fost semnificativ mai ridicat decât cel raportat în documentele oficiale. Potrivit lui Burnete, deficitul efectiv al țării în 2023 s-a situat în intervalul 9-10% din PIB, în condițiile în care cifrele oficiale arătau o valoare mai redusă.

Deficitul real depășea estimările oficiale

„Realitatea este că am pornit la drum cu un deficit mai mare decât cel raportat, chiar dacă este dificil să-l cuantificăm cu exactitate. Pe lângă sumele oficiale consemnate în execuțiile bugetare, pe fondul unor datorii ascunse, statul acumula obligații suplimentare pentru concedii medicale și datorii către furnizorii de energie în cadrul schemei de plafonare a prețurilor”, a explicat consilierul prezidențial.

El a mai menționat și un aspect important legat de relațiile dintre stat și contractorii săi: mulți furnizori ezitau să emită facturi din cauza incertitudinii referitoare la recuperarea TVA-ului, fenoment ce contribuia la o evidențiere incompletă a datoriilor și la o zonă „gri” a deficitului public, greu de cuantificat în termeni preciși.

Cifrele oficiale ascund o realitate mai dură

Burnete a oferit o explicație suplimentară legată de cuantumul deficitului din 2023, precizând că atunci când Guvernul Bolojan și echipa sa au început eforturile de reducere a acestei poveri fiscale, s-a pornit de la o valoare a deficitului mult mai mare decât cea exprimată oficial: „Am plecat, probabil, de la un nivel situat între 9 și 10% din PIB, poate undeva în jur de 9,3%. Estimarea exactă este complicată, însă ceea ce este cert este că deficitul României a început să scadă efectiv, fiind pe o traiectorie descendentă. În ciuda percepției că situația nu s-a schimbat prea mult față de anul precedent, realitatea financiară a țării este alta.”

Problemele persistă, dar transparența crește

În ceea ce privește întrebările privind existența unor plăți întârziate și nereturnarea TVA-ului în acest moment, Burnete a recunoscut că România continuă să scoată la lumină datorii ascunse din trecut: „Ministerul Finanțelor a început să aducă toate aceste cifre în evidență, eliminând opacitatea care caracteriza o parte din aceste obligații. De aceea, poate părea că deficitul nu se reduce sau chiar că pare să crească, dar asta este consecința unei mai bune transparențe.”

Această schimbare în abordarea fiscală este, în opinia consilierului, unul dintre factorii care au împiedicat reducerea ratingului de țară și de credit pentru România, iar finanțatorii internaționali au continuat să sprijine țara în ciuda dificultăților economice: „Punerea pe masă a cifrelor reale demonstrează maturitatea și responsabilitatea în gestionarea finanțelor publice și este bine observată atât de Comisia Europeană, cât și de instituțiile financiare globale,” a adăugat Burnete.

Măsurile guvernamentale și perspectiva pe termen mediu

Consilierul prezidențial a mai subliniat că măsurile adoptate de Guvernul Bolojan în luna iulie, menite să corecteze traiectoria deficitului, sunt valabile doar pentru remainderul acestui an. Impactul major al acestor reforme și politici fiscale se va resimți abia în anul 2026, când viziunea pe termen mediu asupra finanțelor publice va deveni mai clară.

Din acest punct de vedere, România rămâne într-un proces de ajustare și aliniere la standardele europene și internaționale, urmărind să asigure sustenabilitatea fiscală și o mai bună gestionare a resurselor publice. Creșterea transparenței în raportarea datelor economice și o monitorizare atentă a datoriilor ascunse vor avea un rol esențial în stabilizarea economiei naționale.

Pentru mai multe știri și analize despre evoluția economică a României, rămâneți conectați la sursele noastre de încredere.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.