Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Ce sumă a alocat Ministerul Finanțelor pentru serviciile sociale. Va permite funcționarea fără întreruperi a acestora, spune Nazare

Redacția06 noiembrie 2025
Ce sumă a alocat Ministerul Finanțelor pentru serviciile sociale. Va permite funcționarea fără întreruperi a acestora, spune Nazare

Pe scurt

Ministerul Finanțelor a alocat o sumă importantă pentru serviciile sociale, asigurând astfel funcționarea neîntreruptă a acestora, potrivit declarațiilor ministrului Adrian Câciu. Proiectul, inițiat de Ministerul Dezvoltării, răspunde solicitărilor consiliilor județene care au cerut suplimentarea fondurilor pentru protecția copilului, centrele destinate persoanelor adulte cu handicap și căminele pentru vârstnici. Această inițiativă legislativă prevede și posibilitatea ca excedentul bugetar local, precum și disponibilitățile din secțiunea de funcționare, să fie folosite cu prioritate pentru finanțarea serviciilor sociale, consolidând astfel sustenabilitatea acestor servicii vitale. În contextul în care finanțarea adecvată a serviciilor sociale este crucială pentru protejarea celor mai vulnerabili membri ai societății, măsurile adoptate de Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării reflectă un angajament ferm pentru continuitate și eficiență în domeniul social, contribuind la o gestiune financiară responsabilă și transparentă la nivel local. Acest efort comun va asigura că centrele și instituțiile sociale pot funcționa fără întreruperi, oferind sprijin constant și de calitate grupurilor țintă din România.

Ce sumă a alocat Ministerul Finanțelor pentru serviciile sociale. Va permite funcționarea fără întreruperi a acestora, spune Nazare

Ministerul Finanțelor alocă fonduri importante pentru serviciile sociale: Nazare asigură continuitatea funcționării acestora

Ministerul Finanțelor a decis să aloce o sumă semnificativă pentru susținerea serviciilor sociale din România, o măsură esențială care, potrivit declarațiilor ministrului Adrian Câciu, va garanta funcționarea neîntreruptă a acestora. Inițiativa vine în contextul în care comunitățile locale solicitau suplimentarea bugetelor destinate unor domenii cruciale precum protecția copilului, îngrijirea persoanelor adulte cu handicap și sprijinul oferit vârstnicilor.

Un proiect inițiat de Ministerul Dezvoltării alături de consiliile județene

Demersul pentru suplimentarea fondurilor cuprinde un proiect legislativ inițiat de Ministerul Dezvoltării, în colaborare cu consiliile județene care au transmis numeroase solicitări privind creșterea resurselor financiare destinate serviciilor sociale. Aceste fonduri suplimentare vor ajuta în mod direct centrele care oferă protecție și îngrijire copiilor vulnerabili, instituțiile ce găzduiesc persoane adulte cu handicap și căminele care asigură condiții decente pentru persoanele în vârstă.

Proiectul se concentrează pe eliminarea întreruperilor în furnizarea acestor servicii vitale, asigurând astfel că persoanele care depind de ele primesc asistența necesară fără nicio discontinuitate. Acest aspect este esențial mai ales în perioada actuală, când vulnerabilitățile sociale sunt accentuate, iar nevoia de suport în aceste sectoare de activitate este crescută.

Prioritizarea finanțării din excedentele bugetare locale

O altă prevedere importantă inclusă în actul normativ vizează utilizarea excedentelor bugetare locale și a disponibilităților financiare din secțiunea de funcționare în mod prioritar pentru finanțarea serviciilor sociale. Astfel, administrațiile locale vor putea folosi eficient resursele disponibile pentru a susține aceste servicii fără a recurge la alte forme de finanțare mai dificile sau lipsite de predictibilitate.

Această măsură introduce o flexibilitate sporită în gestionarea bugetelor la nivel județean, oferind posibilitatea ca fondurile neutilizate în alte scopuri să fie redirecționate spre domeniul social, care, așa cum subliniază oficialii, reprezintă o prioritate cu valoare socială ridicată.

Impactul alocării financiare asupra serviciilor sociale din România

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a evidențiat importanța acestei alocări financiare, subliniind că asigurarea continuității în funcționarea serviciilor sociale este o responsabilitate a statului și o condiție indispensabilă pentru susținerea celor aflați în nevoie.

Dincolo de aportul financiar, această inițiativă este privită ca un pas înainte în consolidarea sistemului social românesc, atât în privința calității serviciilor oferite, cât și a stabilității instituționale. Consiliile județene vor beneficia astfel de o mai mare predictibilitate financiară, facilitând planificarea pe termen mediu și lung a activităților menite să sprijine categoriile vulnerabile din comunități.

Contextul și perspectivele viitoare

România se confruntă de ani buni cu provocări majore în domeniul asistenței sociale, unde nevoia de resurse este constantă și crește în paralel cu numărul persoanelor ce necesită suport specializat. Prin acest proiect, guvernul încearcă să răspundă unor astfel de nevoi printr-o măsură concretă și bine țintită.

Pe termen lung, alocarea suplimentară de fonduri și posibilitatea de a utiliza excedentele bugetare pentru serviciile sociale pot conduce la îmbunătățirea serviciilor, creșterea accesibilității și dezvoltarea unor programe mai eficiente pentru protecția celor mai vulnerabili membri ai societății.


Ministerul Finanțelor, împreună cu Ministerul Dezvoltării și autoritățile locale, demonstrează astfel un angajament clar pentru susținerea infrastructurii sociale din România, asigurând resursele necesare pentru ca aceste servicii să funcționeze la capacitate optimă, fără întreruperi, în beneficiul tuturor cetățenilor.


Pentru mai multe informații despre proiectele de finanțare a serviciilor sociale și alte știri legislative, rămâneți conectați cu site-ul nostru.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.