Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Ciprian Ciucu, despre colaborarea cu Nicușor Dan: Am pierdut banii aceia, 2 milioane de euro

Redacția13 noiembrie 2025
Ciprian Ciucu, despre colaborarea cu Nicușor Dan: Am pierdut banii aceia, 2 milioane de euro

Pe scurt

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6, a dezvăluit cum colaborarea cu primarul general de la acea vreme, Nicușor Dan, a condus la pierderea unei finanțări importante de 2 milioane de euro destinate construirii de locuințe pentru tinerii din sistemul de protecție socială, copii orfani sau cu părinți decăzuți din drepturi, aflați în risc ridicat de eșec social și marginalizare. Ciucu a explicat că fondurile necesare proveneau din PNRR, însă pentru accesarea acestora era obligatorie aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), care, din păcate, nu a fost introdus pe ordinea de zi timp de doi ani, blocând astfel proiectul. Această situație reflectă dificultățile birocratice și lipsa unei susțineri administrative eficiente, care au împiedicat realizarea unor investiții esențiale pentru integrarea socială a tinerilor vulnerabili din București, subliniind importanța unei colaborări constructive între autoritățile locale pentru valorificarea oportunităților de finanțare și sprijinirea comunității.

Ciprian Ciucu, despre colaborarea cu Nicușor Dan: Am pierdut banii aceia, 2 milioane de euro

Ciprian Ciucu, despre colaborarea cu Nicușor Dan: „Am pierdut 2 milioane de euro din cauza unui PUZ neaprobat”

Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a vorbit recent despre dificultățile întâmpinate în colaborarea cu fostul edil general al Capitalei, Nicușor Dan, punctând un caz concret care a dus la pierderea unei finanțări importante. Este vorba despre o sumă de aproximativ 2 milioane de euro, fonduri obținute prin PNRR, destinate construirii de locuințe pentru tinerii proveniți din sistemul de protecție socială.

Un proiect crucial blocat din cauza unui PUZ neaprobat

Ciprian Ciucu a explicat că banii erau alocați pentru un proiect esențial: facilitarea integrării sociale a tinerilor care au rămas fără sprijinul părinților, fie pentru că aceștia au fost decăzuți din drepturi, ori pentru că au rămas orfani. Acești tineri, aflați într-o situație vulnerabilă, riscau să nu se integreze corespunzător în societate, iar autoritățile și-au propus să le ofere locuințe adaptate nevoilor lor.

Însă, în ciuda obținerii finanțării, implementarea proiectului a fost blocată de faptul că nu s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) necesar pentru construirea acestor locuințe. „Am reușit să accesăm 2 milioane de euro, adică aproximativ 10 milioane de lei, din PNRR pentru construire. Dar programul a fost împiedicat pentru că, timp de doi ani, PUZ-ul pentru acea locație nu a fost pus pe ordinea de zi de către Primăria Generală, condusă la acea vreme de Nicușor Dan”, a subliniat Ciucu.

Impactul social al proiectului blocat

Primarul Sectorului 6 a evidențiat valoarea socială a investiției: crearea unui spațiu de locuit sigur și suportiv pentru tinerii care provin din centrele de protecție socială. Aceștia, neavând o familie care să îi susțină după părăsirea sistemului de protecție, se confruntă cu un risc sporit de marginalizare socială și eșec în integrarea pe piața muncii sau în comunitate.

„Este vital să le oferim acestor tineri condiții pentru o viață stabilă și demnă. Prin acest proiect am fi putut să contribuim decisiv la reducerea riscului social și să le dăm o șansă reală la o viață normală”, a amintit Ciprian Ciucu.

Lipsa cooperării între administrații – o piedică în calea proiectelor sociale

Deși, în teorie, colaborarea dintre primăria de sector și cea generală ar trebui să fie una fluidă și orientată spre binele comunității, în această situație tensiunile administrative au avut un efect contrar, blocând un proiect important. Primarul Sectorului 6 a criticat indirect această lipsă de susținere, menționând că deciziile luate la nivelul Primăriei Generale au fost factorul principal care a condus la pierderea unei finanțări semnificative.

Această experiență reflectă, pe de o parte, dificultățile sistematice cu care se confruntă administrațiile locale în implementarea unor proiecte de interes public major, iar pe de altă parte, necesitatea unei colaborări armonioase și a unei viziuni comune pentru a valorifica resursele disponibile.

Un avertisment pentru viitor

Ciprian Ciucu a transmis un mesaj clar pentru viitoarele administrații: pentru proiectele cu impact social să fie susținute cu maximă seriozitate, iar birocrația şi conflictul politic să nu devină piedici în calea accesării și implementării fondurilor europene sau guvernamentale.

„Nu trebuie să mai pierdem astfel de oportunități. Sunt bani care vin în sprijinul comunității și trebuie folosiți cu maximă responsabilitate”, a conchis primarul Sectorului 6.


Prin acest episod, Ciprian Ciucu evidențiază cât de importantă este o bună colaborare instituțională și un management eficient pentru valorificarea fondurilor publice, în special atunci când este vorba de proiecte menite să sprijine categoriile sociale vulnerabile. Rămâne de văzut dacă lecțiile învățate vor fi reflectate în strategii și decizii administrative viitoare, pentru a nu repeta greșelile trecutului și a nu pierde resurse prețioase pentru comunitate.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.