Știri naționale și internaționale

Cseke Attila, despre faptul că peste jumătate dintre orașele din țară nu mai îndeplinesc pragul legal de locuitori: Nu aș spune că este haos administrativ, este loc de mai bine

Redacția•03 noiembrie 2025

Pe scurt

Cseke Attila a atras atenția că peste jumătate dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de locuitori stabilit prin criterii demografice, însă nu consideră că aceasta reprezintă un haos administrativ, ci mai degrabă o situație care poate fi îmbunătățită. Ministrul a subliniat faptul că în țară se lucrează în prezent la un proiect legislativ menit să eficientizeze și să regândească aceste criterii demografice, adăugând că acestea nu sunt singurele elemente care definesc rangul unei unități administrativ-teritoriale, fie că este vorba de oraș sau municipiu. El a explicat că, de-a lungul ultimilor 25 de ani, statul român nu a aplicat consecvent aceste criterii, deși pragurile au fost modificate în repetate rânduri – de la 25.000 de locuitori inițial la municipii, apoi majorate în 2007 la 40.000, iar pentru orașe de la 5.000 la 10.000. Problema principală identificată de oficial este aplicabilitatea și respectarea consecventă a acestor norme, iar actualul demers legislativ vizează tocmai optimizarea acestui proces, pentru a asigura o gestionare administrativă mai eficientă și adaptată realităților demografice actuale din România. Astfel, autoritățile caută soluții pentru a menține funcționalitatea localităților și a promova o administrare publică bine organizată, fără a provoca o destabilizare administrativă, ci creând premisele unei dezvoltări coerente și sustenabile.

Cseke Attila: Peste jumătate din orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de locuitori, dar nu este haos administrativ

Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a atras atenția asupra situației actuale a orașelor din România, menționând că mai mult de jumătate dintre acestea nu respectă criteriul demografic stabilit prin lege pentru a-și păstra statutul. Cu toate acestea, oficialul evită să caracterizeze această situație drept un haos administrativ, subliniind că există oportunități de lucru și îmbunătățire.

Provocările aplicării criteriilor demografice

În cadrul unei intervenții recente, Cseke Attila a explicat importanța revizuirii și actualizării regulilor privind criteriile demografice și administrative pentru unitățile teritorial-administrative. „Ne concentrăm pe elaborarea unui pachet legislativ care să eficientizeze criteriile demografice. Totuși, aceste criterii nu sunt singurele ce definesc nivelul administrativ - fie el oraș sau municipiu,” a explicat ministrul.

Este cunoscut faptul că în prezent numeroase municipii din România nu ating pragul minim de locuitori stabilit prin lege, ceea ce ridică întrebări despre modul în care sunt clasificate. De asemenea, ministrul a precizat că aceste granițe și condiții nu au fost aplicate consecvent în ultimele două decenii și jumătate.

Istoricul și problemele legate de aplicare

Conform lui Cseke, în ultimii 25 de ani, România nu a respectat în mod constant criteriile impuse privind populația minimă necesară pentru statutul oficial al localităților. „Inițial, criteriul demografic pentru municipii a fost de 25.000 de locuitori, iar în 2007 acesta a crescut la 40.000. La orașe, pragul a fost crescut de la 5.000 la 10.000. Cu toate acestea, problema centrală rămâne implementarea efectivă a acestor norme”, a afirmat ministrul.

Această inconsecvență în aplicarea criteriilor a creat un context în care multe localități își păstrează statutul de municipiu sau oraș, deși populația lor scade sub nivelurile cerute. Aceasta ridică o serie de preocupări legate de alocarea resurselor, gestionarea administrației și planificarea dezvoltării teritoriale.

Soluții și perspective

Cseke Attila a subliniat că, în loc să catalogheze situația drept haotică, este nevoie de un efort susținut pentru reformarea cadrului legislativ și administrativ. În acest sens, sunt în curs de elaborare măsuri care să asigure o mai bună corelare între criteriile legale și realitățile demografice ale localităților.

„Nu este suficient să ne concentrăm doar pe numărul populației, ci trebuie să avem o abordare complexă care să cuprindă și alți factori ce definesc caracteristicile unei unități administrative. Vrem să corectăm aceste neconcordanțe și să oferim un cadru legislativ adaptat realităților actuale,” a mai spus ministrul.

Concluzii

Situația actuală privind statusul orașelor în România este un domeniu care necesită intervenție legislativă și administrativă atentă. Deși peste jumătate din orașele țării nu mai ating pragurile oficiale de locuitori, acest fapt nu trebuie văzut ca un semn de haos, ci ca o oportunitate de a regândi criteriile care guvernează administrarea locală și dezvoltarea teritorială.

Reformele planificate de Ministerul Dezvoltării urmăresc să aducă un echilibru între normele legale și realitățile demografice, pentru a asigura o administrație locală eficientă și sustenabilă.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect și evoluția legislativei în domeniul administrației locale, rămâneți conectați la Mediafax.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.