Știri naționale și internaționale

Culisele numirii Ioanei Ene Dogioiu la radio, din partea Guvernului Bolojan

Redacția•17 noiembrie 2025

Pe scurt

Numirea Ioanei Ene Dogioiu la Radio România, din partea Guvernului condus de Ilie Bolojan, a fost marcată de schimbări și surprize politice neprevăzute, conform informațiilor obținute de gandul.ro și mediafax.ro. Inițial, planul lui Bolojan prevedea ca Liviu Popescu, consilierul apropiat al Ioanei Ene Dogioiu, să preia funcția de director general la Radioul Public, în timp ce Dogioiu urma să fie reprezentant al Guvernului în Consiliul de Administrație al SRR. Relația veche de prietenie dintre Dogioiu și Popescu a consolidat această strategie, mai ales că Popescu, propunerea USR pentru Radioul Public, a fost director general interimar al SRR în 2021 și a colaborat cu Dogioiu în diverse emisiuni TV. Însă decizia surpriză a președintelui USR, Dominic Fritz, luată fără consultarea lui Bolojan, de a-l numi pe Robert Schwartz, fost redactor-șef la Deutsche Welle, în fruntea Radioului Public, a dat peste cap această arhitectură politică, lăsând echipa lui Bolojan fără alternativă. Astfel, Popescu a fost scos de pe listă, iar Dogioiu a rămas doar ca membru în Consiliul de Administrație al SRR, beneficiind pentru această poziție de o indemnizație lunară de aproximativ 5.000 de lei. Totodată, conform legii 161/2003 privind regimul incompatibilităților, funcția de secretar de stat deținută de Ioana Ene Dogioiu este teoretic incompatibilă cu rolurile din conducerea societăților comerciale și instituțiilor publice, inclusiv cu cea de membru în Consiliul de Administrație al SRR, însă există o excepție legală care permite acest fapt, conform alineatului 3 al articolului 84. Această situație reflectă tensiunile și negocierile complexe din cadrul coaliției de guvernare și impactul deciziilor USR în structura de conducere a mass-media publice din România, ilustrând modul în care influențele politice și alianțele personale afectează managementul instituțiilor cheie de presă.

Culisele numirii Ioanei Ene Dogioiu la Radio, inițiată din partea Guvernului condus de Ilie Bolojan

Recent, au ieșit la iveală detalii inedite privind procesul de numire a Ioanei Ene Dogioiu în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR), o decizie care a stârnit multiple controverse în interiorul coaliției de guvernare. Sursele politice citate de gandul.ro dezvăluie că planul inițial al premierului Ilie Bolojan a fost radical schimbat în urma intervențiilor surprinzătoare ale lui Dominic Fritz, președintele USR.

Planul inițial al Guvernului Bolojan — și răsturnarea neașteptată de situație

Conform informațiilor, strategia inițială a premierului Bolojan presupunea ca Liviu Popescu, consilierul Ioanei Ene Dogioiu în cabinetul Guvernului, să fie propus pentru conducerea Radioului Public, adică pentru funcția de director general al SRR. În paralel, Ioana Ene Dogioiu urma să ocupe postul de reprezentant al Executivului în Consiliul de Administrație al SRR.

Relația profesională și personală dintre Ioana Ene Dogioiu și Liviu Popescu este de lungă durată. De altfel, Popescu este o figură cunoscută în zona mass-media, el fiind anterior propunerea USR pentru Radioul Public și ocupând funcția de director general interimar al SRR în 2021. În plus, a fost invitat în repetate rânduri în emisiunile prezentate de Dogioiu pe un post de televiziune.

La momentul în care Ioana Ene Dogioiu a fost numită purtător de cuvânt al Guvernului, aceasta l-a adus pe Liviu Popescu în Guvern, în calitate de consilier, consolidând astfel echipa apropiată.

Însă toate aceste planuri au fost date peste cap în cursul serii de duminică, când Dominic Fritz, fără consultarea prealabilă a lui Bolojan, a decis numirea lui Robert Schwartz, fost redactor-șef al Deutsche Welle, în funcția de șef al Radioului Public. Această mutare a surprins profund echipa lui Bolojan, care s-a văzut nevoită să abandoneze planurile inițiale.

Reconfigurarea posturilor după intervenția USR

În consecință, Liviu Popescu a fost exclus de pe lista pentru conducerea SRR, rămânând doar pe postul de membru în Consiliul de Administrație, în timp ce Ioana Ene Dogioiu a continuat să fie propusă pentru calitatea de membru în Consiliul SRR.

Conform surselor, indemnizația lunară pe care Ioana Ene Dogioiu o va primi ca membru în Consiliul de Administrație al SRR se ridică la aproximativ 5.000 de lei.

Aspecte legale privind compatibilitatea funcțiilor

Un alt punct delicat în această numire îl reprezintă prevederile legale referitoare la incompatibilități. Potrivit Legii 161/2003 privind regimul incompatibilităților, articolul 84, alineatul 1, litera c, funcția de secretar de stat (pe care o deține Ioana Ene Dogioiu) este în principiu incompatibilă cu o serie de alte funcții, inclusiv cele de președinte, vicepreședinte, director general, administrator sau membru al consiliului de administrație în diverse instituții publice și societăți comerciale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra compatibilității cu postul de membru în Consiliul SRR.

Totuși, legea prevede și o excepție în alineatul 3, care poate permite parțial cumularea acestor funcții în anumite condiții, lucru care este invocat ca temei pentru menținerea Ioanei Ene Dogioiu în CA al SRR.

Concluzii

Modificările bruște în schema de numiri la SRR, impuse de președintele USR Dominic Fritz, au generat neliniști și au complicat planurile Guvernului condus de Ilie Bolojan. În acest context s-a produs o reconfigurare a nominalizărilor, cu Ioana Ene Dogioiu menținută doar ca membru al Consiliului de Administrație, iar Liviu Popescu exclus din cursa pentru poziția de director al Radioului Public.

Situația mai face apel și la discuția legată de compatibilitățile legislației privind cumulul de funcții publice, punct sensibil în cazul secretarilor de stat care ocupă simultan poziții în consiliile unor instituții publice.

Această întâmplare reflectă, pe de-o parte, dinamica tensiunilor politice din cadrul coaliției și, pe de altă parte, impactul deciziilor luate în ultima clipă, fără un consens prealabil, asupra structurilor cheie din media publică din România.

Articol realizat pe baza informațiilor disponibile la data actuală, inclusiv din sursele gandul.ro și mediafax.ro.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.