Știri naționale și internaționale

„Da, îl contrazic pe Marcel Ciolacu” – Grindeanu despre funcționarea coaliției

Redacția•12 noiembrie 2025

Pe scurt

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a abordat într-un interviu acordat Pro TV situația funcționării coaliției politice actuale, exprimându-și dezacordul față de unele declarații ale liderului Marcel Ciolacu, în special legate de poziția USR în guvernare. Grindeanu a explicat că o lege privind pensiile speciale pentru magistrați trebuie adoptată urgent, pentru a nu depinde exclusiv de avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care poate dura până la 30 de zile, ceea ce ar amâna procesul după termenul de 28 noiembrie și ar putea costa România 231 milioane de euro. Astfel, a propus formarea unui grup de lucru ce să contribuie la o soluție legislativă rapidă și susține că dialogul și colaborarea între cele patru partide din coaliție, plus grupul minorităților, sunt esențiale pentru progres, deși recunoaște că există și blocaje, cum este cazul pensiilor speciale. În privința viitorului coaliției, Grindeanu crede că aceasta va rezista până la finalul mandatului, considerând normal ca în cadrul unei coaliții să existe dezbateri și puncte de vedere contradictorii, dar bazate pe argumente. De asemenea, a subliniat că PSD face parte în continuare din coaliție, contrazicând afirmațiile lui Ciolacu potrivit cărora USR ar trebui să fie exclusă din guvernare, amintind că votul a validat intrarea tuturor celor patru partide și a grupului minorităților în actuala configurație guvernamentală. Această poziție accentuează importanța stabilității și consensului în guvernarea României, necesitatea unei legislații clare privind pensiile speciale și rolul dialogului în menținerea coaliției unite.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a oferit recent o analiză sinceră și detaliată privind funcționarea coaliției de guvernare și a abordat declarațiile controversate ale lui Marcel Ciolacu, liderul partidului său. Invitat la Pro TV, Grindeanu a punctat atât blocajele legislative întâlnite, cât și dinamica dialogului între partidele din coaliție.

Avizul CSM și legea pensiilor speciale, un obstacol în adoptare

Un subiect punctat cu fermitate de Sorin Grindeanu a fost cel legat de necesitatea avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru proiectele privind pensiile speciale ale magistraților. Acest aviz este obligatoriu și poate întârzia procesul legislativ până la 30 de zile, ceea ce ar însemna depășirea termenului-limită fijat pentru 28 noiembrie.

„Am încercat, încă de acum trei săptămâni, să evităm ca deciziile noastre să depindă exclusiv de CSM. Am propus crearea unui grup de lucru pentru a formula rapid o lege, folosind perioada de 21 de zile în care nu s-a făcut nimic concret. Scopul a fost să nu ajungem în situația în care Guvernul sau coaliția să fie la mâna unui singur organism, ci să avem un proiect asupra căruia CSM își poate da avizul, fie pozitiv, fie negativ”, a explicat Grindeanu.

Când a fost întrebat dacă, în opinia sa, coaliția este „la mâna” CSM, liderul PSD a răspuns fără ezitare: „Evident”.

Grupul de lucru de la Cotroceni, speranța unei soluții rapide

Grindeanu și-a exprimat speranța că grupul de lucru convocat la Cotroceni va reuși să producă o lege clară și acceptată privind pensiile speciale până la termenul stabilit. „Este esențial pentru români să avem o lege care să reglementeze acest segment al pensiilor speciale, o chestiune ce ține de justiția socială. Dincolo de acest aspect al echității sociale, există și un impact financiar important: dacă nu adoptăm această lege până pe 28 noiembrie, riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Este o sumă semnificativă pentru bugetul țării”, a subliniat Grindeanu.

Funcționarea coaliției: un proces complex, dar posibil

Referindu-se la modul în care colaborează cele patru partide din coaliție – PSD, PNL, UDMR, USR – plus grupul minorităților, liderul social-democrat a recunoscut că nu este un proces simplu. „Este nevoie de multă disponibilitate la dialog, iar în unele domenii s-a avansat bine și cu viteză. Însă, în alte cazuri, cum este și problema pensiilor speciale, am întâmpinat un blocaj. Din păcate, ajungem acum să discutăm exact ceea ce am propus eu acum trei săptămâni”, a comentat Grindeanu.

Cât despre stabilitatea generală a coaliției, acesta s-a declarat optimist: „Nu am motive să cred că nu va rezista până la finalul mandatului parlamentar. Poate părea ciudat că există dezbateri publice și uneori se vorbește în contradicție pe anumite subiecte, dar eu consider că asta este normalitatea. Nimeni nu se așteaptă să avem unanimități constante, să aplaudăm toți automat proiectele, ca într-un regim totalitar. Cred că este sănătos ca fiecare dintre partidele PSD, PNL și USR să susțină proiectele bune și, atunci când e cazul, să aducă argumente contra. Aceasta este o abordare corectă și matură”, a adăugat președintele PSD.

Contrazicere explicită la adresa lui Marcel Ciolacu

Un moment cheie al interviului a fost atunci când Grindeanu a fost întrebat despre declarațiile făcute de Marcel Ciolacu, care susținea că USR ar trebui să părăsească guvernarea. „Pot spune că astăzi facem parte dintr-o coaliție formată din patru partide și un grup al minorităților, care a fost votată de aproape 5.000 de membri doar pentru intrarea la guvernare și pentru ca PSD să fie parte din această coaliție. Mai exact, sunt 4.700 de voturi. În acest moment suntem în această coaliție, și da, îl contrazic pe Marcel Ciolacu”, a afirmat ferm Sorin Grindeanu.

Această poziție clară reflectă tensiunile interne din PSD și accentuează necesitatea dialogului și compromisului în cadrul guvernării actuale.

Concluzii

Intervenția lui Sorin Grindeanu aduce lumină asupra unui proces guvernamental complicat, în care transparența, dialogul și includerea tuturor părților sunt indispensabile pentru buna funcționare a coaliției. Problema pensiilor speciale rămâne în continuare o prioritate ce trebuie urgent soluționată pentru evitarea pierderilor financiare și pentru a asigura un echilibru social just. În paralel, discursul procomunist asumă o atitudine pragmatică, contrară unor opinii mai tranșante din interiorul PSD, întărind ideea că dialogul și coabitarea politică rămân cheia pentru un guvern stabil și performant.

Articol redactat de [Numele Tău], expert în analiză politică și comunicare publică.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.