Știri naționale și internaționale

Demisia lui Moșteanu, reflectată în cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia. Ce au omis jurnaliștii ruși în relatare

Redacția•28 noiembrie 2025

Pe scurt

Demisia lui Moșteanu din funcția de ministru al Apărării Naționale a fost reflectată și de TASS, cea mai mare agenție de presă de stat din Rusia, care a evidențiat legătura acesteia cu scandalul privind falsificarea studiilor din CV-ul său. Deși TASS a preluat din mesajul publicat de Moșteanu pe Facebook declarația prin care acesta și-a anunțat demisia, evitând însă să menționeze referințele sale explicite la agresiunea Rusiei și la importanța apărării securității naționale și europene, agenția a relatat că fostul ministru a informat oficial președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan despre decizia sa. Scandalul în jurul diplomei a izbucnit după investigația jurnaliștilor de la Libertatea care a dezvăluit că Moșteanu a falsificat informații legate de absolvirea Universității Athenaeum din București, instituție care a dezmințit că acesta ar fi fost vreodată student, iar ulterior a modificat CV-ul indicând studii la Universitatea Bioterra, pe care le-a finalizat abia în 2015, în ciuda faptului că din 2015 ocupa funcții ce necesitau diplomă de studii superioare, fapt care arată o practică frauduloasă relevantă în contextul responsabilităților de minister. Această relatare scoate în evidență atât gravitatea acuzațiilor, cât și modul selectiv în care presa rusă a ales să prezinte situația, omitând elemente importante privind contextul geopolitic și poziția fermă exprimată de Moșteanu cu privire la amenințarea rusă la adresa securității europene. Astfel, demisia sa este văzută nu doar ca o consecință a unui scandal de integritate, ci și ca un moment sensibil în relațiile dintre România și Rusia, reflectând tensiunile actuale din regiune.

Demisia lui Moșteanu, reflectată în presa de stat rusă: ce informații au fost omise în relatare

Anunțul demisiei lui Vasile Moșteanu din funcția de ministru al Apărării Naționale a atras atenția și jurnaliștilor ruși. Agenția TASS, cea mai importantă sursă oficială de presă a Rusiei, a consemnat decizia fostului demnitar român, subliniind că aceasta survine în contextul unui scandal legat de studii și acuzații de falsificare a CV-ului. Totuși, în materialul publicat, TASS a omis o parte esențială din mesajul lui Moșteanu, fapt care face obiectul unei analize atente.

Doar o parte din mesajul lui Moșteanu a fost preluată de TASS

Agenția rusă a citat fragmentar declarația postată de Moșteanu pe Facebook, în care acesta anunța oficial demisia:
„Astăzi mi-am depus demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. (…) Nu vreau ca discuțiile despre formarea mea și greșelile pe care le-am făcut acum mulți ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum țara.”

Această omisiune este cu atât mai relevantă cu cât, în mesajul său complet, Moșteanu făcea referire explicită la contextul geopolitic actual:
„România și Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră națională trebuie apărată cu orice preț.”

Astfel, TASS a trecut cu vederea tocmai partea în care fostul ministru își exprima preocuparea privind agresiunea și amenințarea venite dinspre Moscova, oferind cititorilor o relatare incompletă, fără a pune în context adevăratele motivații ale demisiei.

Demisia, anunțată oficial președintelui și premierului

Informarea asupra retragerii din funcție a fost transmisă, conform relatării TASS, atât președintelui Nicușor Dan, cât și premierului Ilie Bolojan. Agenția a relatat în detaliu scandalul privind studiile lui Vasile Moșteanu, punct central al controversei.

Scandalul studiilor și falsificarea CV-ului, scoase în evidență

Conform sursei ruse, întregul scandal a izbucnit săptămâna aceasta, după ce s-a descoperit o discrepanță în CV-ul lui Moșteanu. Inițial, acesta susținea că a absolvit Universitatea Athenaeum din București, însă reprezentanții instituției au afirmat pentru publicația Libertatea că Moșteanu „nu a fost nicicând înscris ca student” la universitatea respectivă.

Ulterior, s-a aflat că fostul ministru ar fi urmat cursurile Universității Bioterra, tot din București. Moșteanu a explicat că a folosit un model de CV descărcat de pe internet în care „Athenaeum” apărea selectată implicit și că a omis să schimbe această informație.

Documentele oficiale relevă și faptul că acesta și-a început studiile încă din 1995, însă diploma a fost eliberată în 2018, iar examenele finale le-a susținut abia în 2016. În același timp, el a ocupat încă din 2015 funcții publice importante, printre care consilier la Ministerul Transporturilor și membru în consiliul de administrație al companiei aeriene de stat Tarom. Pentru aceste poziții era obligatorie deținerea unei diplome de studii superioare, pe care Moșteanu nu o avea la momentul respectiv, potrivit relatărilor TASS.

Ancheta Libertatea – sursa controversei

Practic, toate aceste informații au fost puse în lumină de o anchetă jurnalistică realizată de echipa Libertatea, care a adus detalii despre discrepanțele din CV-urile folosite de Moșteanu în anii în care lucra în minister și în companii de stat. Investigația arată că inițial a cărui diplome apărea cea a Universității Athenaeum, document infirmat prompt de instituție, iar mai apoi fostul ministru și-ar fi modificat CV-ul pentru a menționa Universitatea Bioterra, cu absolvirea în 2015.

Concluzii și context

Relatarea agenției TASS se concentrează predominant pe scandalul academic, amplificând aspectele legate de falsuri în CV, fără a reflecta pe deplin contextul geopolitic crucial menționat de Moșteanu însuși în mesajul său. Această abordare reduce complexitatea situației, evitând să discute direct despre amenințarea rusă la adresa securității europene și naționale, punct pe care fostul ministru îl sublinia ca fiind fundamental.

Astfel, prin selecția lor, jurnaliștii ruși au oferit o prezentare parțială și evident calculată a evenimentului, în timp ce în România dezbaterea continuă, cu impact profund asupra imaginii publice a lui Moșteanu și asupra percepției asupra implicării Rusiei în destabilizarea regiunii.

Tags: Vasile Moșteanu, demisie, ministrul Apărării, scandal CV, TASS, Rusia, securitate națională, Libertatea, Universitatea Athenaeum, Universitatea Bioterra, presă rusă, conflict geopolitic

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.