În timp ce în Europa unul din patru tineri combină studiile cu un loc de muncă, în România abia dacă se întâmplă asta: mai puțin de 3% dintre tinerii de 15–29 de ani muncesc și studiază simultan, arată cele mai recente date Eurostat pentru anul 2024.
Pentru tinerii din Constanța – elevi, studenți sau absolvenți aflați la început de drum – aceste cifre arată cât de diferită este integrarea pe piața muncii față de alte state europene.
Cum arată imaginea la nivel european
Un sfert dintre tinerii europeni muncesc și învață în același timp
Potrivit Eurostat, în 2024:
- 25,4% dintre tinerii de 15–29 de ani din Uniunea Europeană aveau un loc de muncă în timp ce urmau o formă de învățământ;
- 71,4% nu făceau parte din forța de muncă (adică nu lucrau și nici nu căutau activ un job) pe durata studiilor;
- 3,2% erau șomeri, adică studiau, dar în același timp erau disponibili pentru angajare și căutau activ un loc de muncă.
Țările în care combinarea studiilor cu munca este deja o regulă, nu o excepție:
- Țările de Jos – 74,3% dintre tineri lucrează și studiază;
- Danemarca – 56,4%;
- Germania – 45,8%.
În aceste state, modelul „lucrez part-time și merg la cursuri” este bine integrat, iar angajatorii sunt obișnuiți cu program adaptat pentru studenți.
România, în coada clasamentului UE
Doar 2,4% dintre tinerii români studiază și muncesc
În contrast puternic cu media europeană, România se află printre țările cu cele mai mici ponderi de tineri care lucrează în timp ce urmează o formă de învățământ: doar 2,4% în 2024.
Situație similară se înregistrează în:
- Grecia – 6%;
- Croația – 6,4%.
Asta înseamnă că, la nivel național, foarte puțini adolescenți și tineri adulți ajung să acumuleze experiență de muncă în paralel cu studiile. Pentru orașe universitare sau portuare precum Constanța, unde ar exista potențial pentru locuri de muncă part-time în servicii, turism, logistică sau IT, diferența față de restul Europei este vizibilă.
Câți tineri studenți sunt șomeri și caută de lucru
Eurostat mai arată și cât de mulți tineri, deși încă sunt în sistemul de educație, încearcă activ să își găsească un job:
- cele mai mari ponderi se regăsesc în Suedia (14,1%), Finlanda (10%) și Danemarca (9,6%);
- la polul opus, România are doar 0,6% astfel de tineri, iar Croația, Cehia și Ungaria câte 0,8%, toate sub pragul de 1%.
Cu alte cuvinte, foarte puțini tineri români – inclusiv cei din Constanța – își caută efectiv un loc de muncă în timp ce sunt încă în școală sau la facultate, fie pentru că nu găsesc oferte adaptate, fie pentru că nu sunt încurajați în această direcție.
Diferențe între fete și băieți
La nivelul întregii Uniuni Europene, în 2024 se conturează și diferențe de gen:
- 16,2% dintre femeile între 15 și 29 de ani nu erau înscrise într-un program de educație formală și nu lucrau;
- în rândul bărbaților din aceeași grupă de vârstă, procentul era de 6,9%.
Acest decalaj arată că tinerele femei sunt de aproape două ori și jumătate mai expuse riscului de a rămâne „în afara sistemului” – nici la școală, nici pe piața muncii.
Cum se schimbă situația pe grupe de vârstă
15–19 ani: accent pe studii
În intervalul 15–19 ani, marea majoritate a elevilor din UE se concentrează doar pe școală:
- 74,4% dintre fete și
- 70,4% dintre băieți
sunt în afara forței de muncă, ceea ce înseamnă că nu lucrează și nici nu caută joburi. Este vârsta la care, în general, accentul cade pe terminarea liceului sau a primelor etape de formare.
20–24 de ani: primele experiențe pe piața muncii
Pe măsură ce tinerii avansează în vârstă și intră în facultate sau în programe de formare:
- ponderea celor care nu fac parte din forța de muncă scade la 30,9% pentru fete și 24,8% pentru băieți.
Cu alte cuvinte, între 20 și 24 de ani crește numărul celor care combină studiile cu un job sau își caută activ de lucru.
25–29 de ani: angajarea devine regulă
În grupa 25–29 de ani, angajarea este deja majoritară:
- 62% dintre femei și
- 71,9% dintre bărbați
sunt în câmpul muncii. Este perioada în care, de regulă, studiile sunt finalizate, iar tinerii își fixează cariera.
Ce înseamnă aceste date pentru tinerii din Constanța
Pentru elevii și studenții din Constanța, cifrele Eurostat pun pe masă câteva întrebări importante:
- Cât de accesibile sunt joburile part-time adaptate programului școlar sau universitar?
- Există suficiente parteneriate între licee/facultăți și angajatorii locali (port, turism, servicii, transport, IT, comerț)?
- Sunt tinerii încurajați să își caute experiență de muncă încă din timpul studiilor sau sunt descurajați de birocrație, program sau lipsa ofertelor?
Integrarea timpurie pe piața muncii, în condiții corecte și legale, poate ajuta tinerii din Constanța să își construiască mai rapid un CV solid, să își descopere vocația și să își asigure o tranziție mai lină de la școală la carieră.
Concluzie
Datele Eurostat pentru 2024 arată o Europă în care munca și studiul merg tot mai des mână în mână, dar și o Românie care rămâne mult în urmă la acest capitol. Pentru un oraș cu potențial economic precum Constanța, subiectul merită pus pe agenda publică: de la licee și universități, la autorități locale și mediul de afaceri, toți pot contribui pentru ca tinerii să aibă mai multe oportunități reale de a lucra și a învăța în același timp.