Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Dreptul cetățenilor de a plăti cu numerar, introdus în Constituția Sloveniei. Nu este singura țară care vrea să-și protejeze dreptul de a folosi bani cash

Redacția02 decembrie 2025
Dreptul cetățenilor de a plăti cu numerar, introdus în Constituția Sloveniei. Nu este singura țară care vrea să-și protejeze dreptul de a folosi bani cash

Pe scurt

Dreptul cetățenilor sloveni de a plăti cu numerar a fost recent introdus în Constituția Sloveniei, în urma unei campanii populare lansate pe Facebook în 2023, care a strâns peste 50.000 de semnături și a declanșat procedura legală pentru această modificare constituțională. Conform legislației slovene, o astfel de schimbare poate fi inițiată de parlamentari, guvern sau de un grup minim de alegători, urmând să fie aprobată cu o majoritate de două treimi în Parlament. Inițiativa a fost susținută de Ivan Jurgec, care a evidențiat preocuparea cetățenilor față de posibila eliminare a banilor lichizi și necesitatea protejării banilor fizici. Această mișcare nu este singulară în Europa; țări precum Elveția, care nu face parte din UE și a cărei monedă este francul elvețian, intenționează să voteze în curând asupra unui amendament similar pentru protejarea numerarului în constituția lor. Deși inițial guvernul premierului Robert Golob, un liberal și ecologist, s-a opus modificării considerând politica monetară o prerogativă a Băncii Centrale Europene, poziția a fost revizuită după ce experți în drept constituțional au confirmat că amendamentul nu contravine regulilor monetare europene. Atât coaliția de centru-stânga condusă de Golob, cât și opoziția au identificat riscurile dependenței excesive de sistemele digitale, mai ales în contextul eșecurilor tehnologice evidențiate în diverse crize. De asemenea, parlamentarii au subliniat faptul că multe persoane, inclusiv vârstnicii, nu dispun de competențele necesare pentru a utiliza tehnologii moderne, iar prin acest amendament, guvernul asigură că nimeni nu este exclus din tranzacțiile financiare de bază, protejând astfel dreptul fundamental de a folosi numerar. Această evoluție reflectă o tendință europeană amplă de a susține accesul la bani lichizi în fața digitalizării accelerate și a riscurilor asociate acesteia, consolidând totodată încrederea cetățenilor în sistemele financiare naționale.

Dreptul cetățenilor de a plăti cu numerar, introdus în Constituția Sloveniei. Nu este singura țară care vrea să-și protejeze dreptul de a folosi bani cash

Slovenia a făcut un pas important în protejarea dreptului cetățenilor de a utiliza bani lichizi, introducând acest drept în Constituția țării. Această modificare legislativă a fost inițiată după o amplă campanie populară începută pe Facebook în 2023, care a reunit peste 50.000 de susținători. Demersul reflectă o preocupare crescândă față de posibilitatea eliminării treptate a banilor cash în viitor și marchează o tendință similară în mai multe state europene.

Procedura de modificare: cum a fost adoptată schimbarea

În conformitate cu legislația slovena, revizuirea Constituției poate fi declanșată fie de către cel puțin 20 de parlamentari, guvern sau de minimum 30.000 de cetățeni. Ulterior, pentru a intra în vigoare, modificarea trebuie aprobată cu o majoritate de două treimi din parlamentarii prezenți în plen.

Inițiativa a fost reprezentată de Ivan Jurgec, care a evidențiat temerea publicului privind o posibilă eliminare a monedei fizice în viitor. Obiectivul declarat al moțiunii este „apărarea și protejarea banilor în formă fizică”, garantând astfel dreptul cetățenilor de a face plăți cu numerar.

Context european: Elveția și alte țări iau în calcul măsuri similare

Această mișcare nu este izolată, întrucât mai multe state europene analizează proiecte similare pentru a introduce protecția numerarului în texte legislative fundamentale. De exemplu, Elveția – care nu face parte din Uniunea Europeană și utilizează francul elvețian – urmează să organizeze un referendum în luna martie a anului următor pentru a decide dacă va adopta o prevedere constituțională care să garanteze dreptul cetățenilor de a folosi bani cash.

De la opoziție la consens: evoluția poziției guvernului sloven

Guvernul condus de premierul Robert Golob, cunoscut pentru orientarea sa liberală și ecologistă, a manifestat inițial o poziție de respingere a amendamentului, susținând că politica monetară este o atribuire exclusivă a Băncii Centrale Europene (BCE). Totuși, această poziție a fost revizuită în urma avizelor oferite de experți în drept constituțional, care au confirmat că propunerea nu contravine regulamentelor europene privind cadrul monetar al zonei euro.

În cele din urmă, atât coaliția de centru-stânga condusă de Golob, cât și partidele din opoziție au căzut de acord în ceea ce privește necesitatea protejării banilor cash. Aceștia au subliniat vulnerabilitățile sistemelor digitale – evidențiate mai ales în contextul crizelor recente – și au remarcat că mulți cetățeni, în special cei vârstnici, nu dispun de competențele digitale necesare pentru a utiliza pe deplin tehnologiile moderne.

Importanța protejării numerarului pentru incluziunea socială

Un argument esențial adus în dezbaterea parlamentară a fost acela că accesul la plăți în numerar reprezintă o formă fundamentală de incluziune socială. Parlamentarii au evidentiat că excluderea banilor lichizi ar putea marginaliza persoanele care nu pot sau nu doresc să utilizeze mijloace electronice de plată, afectând astfel dreptul lor la tranzacții financiare de bază.

Adoptarea acestui amendament constituțional de către Slovenia transmite un semnal clar că, în ciuda avansului tehnologic, numerarul rămâne un element indispensabil al economiei și al vieții cotidiene pentru o parte semnificativă a populației.

Concluzie

Introducerea dreptului de a plăti cu numerar în Constituția Sloveniei reflectă tendința unor țări europene de a proteja utilizarea banilor în formă fizică, considerând-o o garanție pentru drepturile fundamentale ale cetățenilor și pentru stabilitatea sistemului financiar. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, această măsură vine să asigure echilibrul între inovație și incluziune socială, iar inițiative similare în alte state europene ar putea urma în curând.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri externe

Articole similare

Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin

Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va furniza Statelor Unite dovezi care să susțină afirmația potrivit căreia atacul cu drone din 29 decembrie 2025 lansat de Ucraina a vizat o facilitate din reședința prezidențială rusă din regiunea Novgorod, decriptarea datelor de rutare indicând această țintă finală, însă Ucraina și țările occidentale au respins această versiune, iar oficialii americani de securitate națională au afirmat că Ucraina nu a încercat să-l atace pe președintele Vladimir Putin sau reședințele sale; în acest context, președintele SUA Donald Trump și-a exprimat inițial susținerea pentru acuzațiile rusești, menționând că Putin era „foarte supărat” în urma incidentului, însă ulterior a adoptat o poziție mai sceptică, împărtășind un editorial care îi acuză pe ruși de blocarea procesului de pace în Ucraina, evidențiind astfel tensiunile și divergențele de percepție în jurul acestui incident controversat.

Ministrul de Externe al Italiei afirmă că o petardă ar fi putut provoca incendiul din Elveția

Ministrul de Externe al Italiei a declarat că incendiul devastator din Elveția ar fi putut fi provocat de o petardă, fără a confirma însă cu certitudine această ipoteză. Ambasadorul Italiei se îndreaptă către locul tragediei, iar consulatul italian a înființat o echipă operativă pentru a verifica dacă printre persoanele implicate se află cetățeni italieni, având în vedere toate posibilitățile. Guvernul italian urmărește cu atenție evoluția situației în timp real și menține un contact permanent cu premierul Giorgia Meloni pentru coordonarea reacțiilor. Această abordare rapidă subliniază seriozitatea cu care Italia tratează incidentul, punând accent pe sprijinirea victimelor și stabilirea clară a cauzelor incendiului, într-un context internațional tensionat. Astfel, ancheta și implicarea autorităților italiene captează interesul public și sunt monitorizate atent în Europa, evidențiind importanța unei gestionări eficiente a crizelor transfrontaliere.

Incendiul din Crans-Montana: Emmanuel Macron transmite „sprijinul frățesc” al Franței / Președintele Elveției și-a amânat discursul de Anul Nou

Incendiul devastator care a izbucnit în noaptea de Revelion în Crans-Montana a cauzat o tragedie uriașă, soldată cu peste 40 de decese și mai mult de 100 de răniți, inclusiv doi cetățeni francezi, un eveniment care a zguduit întreaga Elveție și a stârnit reacții internaționale puternice. În semn de respect și compasiune față de victime și familiile acestora, președintele federal al Elveției, Guy Parmelin, a decis să-și amâne tradiționalul discurs de Anul Nou, exprimând profundul său șoc și durere printr-un mesaj public postat pe platforma X, în care subliniază că această noapte ar fi trebuit să fie una de bucurie, dar s-a transformat într-o tragedie care afectează nu doar țara sa, ci și comunitatea internațională. Totodată, președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj de „sprijin frățesc” către Elveția, reafirmând solidaritatea și disponibilitatea Franței de a ajuta în gestionarea consecințelor acestui dezastru. Acest incident tragic din Crans-Montana domină acum atenția publică și politică, subliniind necesitatea de a oferi ajutor urgent și suport emoțional celor afectați. Astfel, incendiul rămâne un punct negru în istoria recentă, amintind de fragilitatea momentelor festive și de importanța unității în fața adversității.