Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă, avertizează șeful armatei

Redacția27 decembrie 2025
Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă, avertizează șeful armatei

Pe scurt

Șeful armatei elvețiene, Thomas Suessli, a avertizat că, deși Elveția este pregătită pentru atacuri cibernetice și intervenții ale „actorilor non-statali” asupra infrastructurii critice, armata națională se confruntă cu probleme majore de echipare și nu poate să se apere eficient împotriva unui atac pe scară largă sau a amenințărilor la distanță. Într-un interviu acordat cotidianului NZZ, Suessli a subliniat că doar o treime dintre soldați ar fi complet echipați într-o situație de urgență reală, evidențiind vulnerabilitățile sistemului de apărare. Elveția și-a propus să își majoreze progresiv cheltuielile pentru apărare, planificând să investească în modernizarea artileriei, a sistemelor terestre și în înlocuirea avioanelor de luptă vechi cu modele F-35A, însă aceste planuri sunt întârziate și afectate de depășiri de costuri, iar constrângerile bugetare generează critici privind alocările financiare pentru muniții și artilerie. Deși situația geopolitică actuală, marcată de războiul din Ucraina și eforturile Rusiei de a destabiliza Europa, ar trebui să determine o schimbare a percepției față de armată, Suessli remarcă faptul că atitudinea populației rămâne neschimbată, influențată de distanța geografică față de conflicte, lipsa experienței recente în război și falsa siguranță oferită de credința în neutralitate. El subliniază că neutralitatea istorică nu garantează protecție fără o capacitate defensivă adecvată, evidențiind că multe țări neutre neînarmate au fost totuși implicate în războaie. Angajamentul Elveției de a crește cheltuielile pentru apărare până la aproximativ 1% din PIB până în 2032, mult sub nivelul de 5% al NATO, indică faptul că armata națională ar putea deveni complet operațională abia în jurul anului 2050, ceea ce Suessli consideră „prea târziu” în fața amenințărilor actuale, evidențiind urgentă reevaluare a strategiilor de apărare pentru a asigura securitatea țării pe termen scurt și mediu.

Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă, avertizează șeful armatei

Elveția nu poate face față unui atac masiv, avertizează șeful armatei

Elveția se pregătește pentru atacuri cibernetice și pentru cele comise de „actorii non-statali” asupra infrastructurii sale critice, însă rămâne vulnerabilă în fața unui atac pe scară largă, a declarat recent Thomas Suessli, comandantul armatei elvețiene, într-un amplu interviu pentru cotidianul NZZ. Suessli, care urmează să își încheie mandatul la sfârșitul acestui an, a subliniat probleme majore legate de echipamentele militare ale țării și a atras atenția asupra limitărilor actuale.

Pregătirea pentru amenințările moderne, dar insuficientă la scară largă

Deși Elveția este pregătită să facă față unor atacuri conduse de grupuri neoficiale, cum sunt teroriștii sau infractorii cibernetici, linia de apărare împotriva agresiunilor convenționale majore este vulnerabilă. „Nu suntem capabili să ne apărăm eficient nici împotriva amenințărilor de la distanță, nici față de un atac masiv asupra teritoriului nostru”, a explicat Suessli. Mai mult, el a exprimat îngrijorarea că, în cazul unei situații de criză reale, doar o treime dintre soldați ar dispune de echipamente complete, ceea ce limitează foarte mult capacitatea de răspuns a armatei.

Eforturi pentru modernizarea armatei, dar cu provocări financiare

Elveția a început să crească cheltuielile pentru apărare, modernizând artileria și sistemele terestre și înlocuind vechile avioane de luptă cu modele performante F-35A. Acest plan de înzestrare are însă dificultăți: depășirile de costuri au atras critici din partea unor voci din spațiul public, mai ales pe fondul constrângerilor bugetare care limitează investițiile în muniții și echipamente.

Neutralitatea elvețiană, un mit periculos?

Războiul din Ucraina și tentativele Rusiei de a destabiliza Europa nu au schimbat în mod semnificativ percepția elvețienilor asupra armatei naționale, a remarcat Suessli. „Acest lucru se datorează în parte faptului că suntem geografc distanțați de conflict, dar și unei experiențe limitate în război în ultimii ani, precum și unei credințe eronate că neutralitatea țării oferă o protecție totală.”

El a atras atenția că, din punct de vedere istoric, neutralitatea este eficientă doar dacă statul dispune de mijloace militare pentru a o apăra. „Sunt multe exemple de țări neutre, neînarmate, care totuși au fost trase în război. Neutralitatea se susține doar dacă există o forță militară capabilă să o protejeze”, a subliniat el.

Cheltuieli militare sub nivelurile NATO, cu planuri pe termen lung

Actualmente, Elveția alocă pentru apărare circa 0,7% din PIB, un procent mult mai mic comparativ cu țările membre NATO, care și-au propus să ajungă la 5%. În contextul unei revizuiri a politicii de securitate, guvernul elvețian și-a asumat să majoreze gradual aceste cheltuieli, vizând aproximativ 1% din PIB până în jurul anului 2032.

Însă chiar și cu acest plan de creștere treptată, armata elvețiană ar ajunge la o capacitate operațională completă abia pe la mijlocul secolului, în jurul anului 2050. „Acest termen este mult prea îndepărtat, ținând cont de amenințările actuale cu care ne confruntăm”, a atras atenția Suessli, indicând un decalaj îngrijorător între nivelul de risc și capacitatea de apărare.

Concluzii și perspective

Avertismentele comandantului armatei vin într-un moment în care tensiunile geopolitice cresc în Europa, iar conflictele moderne impun o reevaluare continuă a strategiilor de apărare. Pentru Elveția, provocarea majoră rămâne echilibrarea unei tradiții a neutralității cu necesitatea de a investi consistent și eficient în capacități militare moderne.

Pe fondul unor resurse limitate și a unei percepții publice relativ pasive față de rolul armatei, țara riscă să întârzie modernizarea forțelor sale și să rămână vulnerabilă în fața unor atacuri majore. Realitatea prezentată de Thomas Suessli subliniază că, în lumea de astăzi, neutralitatea nu este un scut suficient fără un aparat militar bine echipat și funcțional.


Referințe:
Interviu Thomas Suessli - Neue Zürcher Zeitung (NZZ)
Date publicate în cotidianul Mediafax (actualizare iunie 2024)

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri externe

Articole similare

Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin

Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va furniza Statelor Unite dovezi care să susțină afirmația potrivit căreia atacul cu drone din 29 decembrie 2025 lansat de Ucraina a vizat o facilitate din reședința prezidențială rusă din regiunea Novgorod, decriptarea datelor de rutare indicând această țintă finală, însă Ucraina și țările occidentale au respins această versiune, iar oficialii americani de securitate națională au afirmat că Ucraina nu a încercat să-l atace pe președintele Vladimir Putin sau reședințele sale; în acest context, președintele SUA Donald Trump și-a exprimat inițial susținerea pentru acuzațiile rusești, menționând că Putin era „foarte supărat” în urma incidentului, însă ulterior a adoptat o poziție mai sceptică, împărtășind un editorial care îi acuză pe ruși de blocarea procesului de pace în Ucraina, evidențiind astfel tensiunile și divergențele de percepție în jurul acestui incident controversat.

Ministrul de Externe al Italiei afirmă că o petardă ar fi putut provoca incendiul din Elveția

Ministrul de Externe al Italiei a declarat că incendiul devastator din Elveția ar fi putut fi provocat de o petardă, fără a confirma însă cu certitudine această ipoteză. Ambasadorul Italiei se îndreaptă către locul tragediei, iar consulatul italian a înființat o echipă operativă pentru a verifica dacă printre persoanele implicate se află cetățeni italieni, având în vedere toate posibilitățile. Guvernul italian urmărește cu atenție evoluția situației în timp real și menține un contact permanent cu premierul Giorgia Meloni pentru coordonarea reacțiilor. Această abordare rapidă subliniază seriozitatea cu care Italia tratează incidentul, punând accent pe sprijinirea victimelor și stabilirea clară a cauzelor incendiului, într-un context internațional tensionat. Astfel, ancheta și implicarea autorităților italiene captează interesul public și sunt monitorizate atent în Europa, evidențiind importanța unei gestionări eficiente a crizelor transfrontaliere.

Incendiul din Crans-Montana: Emmanuel Macron transmite „sprijinul frățesc” al Franței / Președintele Elveției și-a amânat discursul de Anul Nou

Incendiul devastator care a izbucnit în noaptea de Revelion în Crans-Montana a cauzat o tragedie uriașă, soldată cu peste 40 de decese și mai mult de 100 de răniți, inclusiv doi cetățeni francezi, un eveniment care a zguduit întreaga Elveție și a stârnit reacții internaționale puternice. În semn de respect și compasiune față de victime și familiile acestora, președintele federal al Elveției, Guy Parmelin, a decis să-și amâne tradiționalul discurs de Anul Nou, exprimând profundul său șoc și durere printr-un mesaj public postat pe platforma X, în care subliniază că această noapte ar fi trebuit să fie una de bucurie, dar s-a transformat într-o tragedie care afectează nu doar țara sa, ci și comunitatea internațională. Totodată, președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj de „sprijin frățesc” către Elveția, reafirmând solidaritatea și disponibilitatea Franței de a ajuta în gestionarea consecințelor acestui dezastru. Acest incident tragic din Crans-Montana domină acum atenția publică și politică, subliniind necesitatea de a oferi ajutor urgent și suport emoțional celor afectați. Astfel, incendiul rămâne un punct negru în istoria recentă, amintind de fragilitatea momentelor festive și de importanța unității în fața adversității.