Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Germania reia expulzările către Siria după aproape 15 ani

Redacția23 decembrie 2025
Germania reia expulzările către Siria după aproape 15 ani

Pe scurt

Germania reia expulzările directe către Siria după aproape 15 ani, în contextul recentei înlăturări a regimului Bashar al-Assad, măsură considerată esențială de către guvernul conservator condus de cancelarul Friedrich Merz, care a adoptat o politică mai strictă privind migrația și securitatea. Suspendate încă din 2011, din cauza războiului civil și reprimării violente în Siria, expulzările au fost reluate după negocieri intense cu noul guvern sirian și regimul taliban din Afganistan, facilitând astfel returnarea regulată a infractorilor condamnați și a celor percepuți ca risc de securitate. Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a subliniat legitimitatea expulzărilor către Siria și Afganistan pentru menținerea ordinii sociale, promițând controale riguroase și o poziție fermă în privința migrației, în timp ce cancelarul Merz a declarat că războiul civil s-a încheiat și că nu există motive pentru azil în Germania, reiterând angajamentul său de a derula demersuri directe pentru implementarea acestei politici. Măsurile au fost deja puse în aplicare, exemplificat prin expulzarea recentă a unui cetățean afgan condamnat pentru vătămare corporală, reflectând o linie fermă adoptată de Germania în gestionarea migrației și a securității interne.

Germania reia expulzările către Siria după aproape 15 ani

Germania reia expulzările către Siria după aproape 15 ani

Germania a anunțat reluarea expulzărilor directe către Siria, o practică suspendată încă din 2011, când conflictul civil din această țară a degenerat într-un război devastator. Decizia vine după aproape 15 ani și marchează o schimbare semnificativă în politica de migrație a Berlinului. Tot marți, autoritățile germane au expulzat și un cetățean afgan condamnat pentru vătămare corporală, subliniind astfel angajamentul față de o politică mai fermă în privința infractorilor străini.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat cu fermitate că „expulzările către Siria și Afganistan trebuie să fie posibile” și a reiterat că societatea germană are „un interes legitim ca persoanele condamnate să părăsească țara”. El a promis măsuri stricte, inclusiv controale riguroase și o poziție clară în gestionarea migrației, reflectând astfel orientarea guvernului actual în această chestiune.

De ce au fost suspendate expulzările și ce s-a schimbat acum?

Înaintea izbucnirii războiului civil sirian în 2011, Germania practica expulzări directe către Siria, însă violențele masive și reprimarea brutală a protestelor pro-democrație de către regimul lui Bashar al-Assad au condus la suspendarea acestor măsuri. Înăsprirea conflictului a transformat Siria într-o zonă de război, făcând imposibilă expulzarea în condiții sigure a solicitanților de azil.

Totuși, la sfârșitul anului trecut, odată cu înlăturarea lui Bashar al-Assad de la putere, s-a creat un val de apeluri în Germania pentru întoarcerea refugiaților sirieni în Siria. Guvernul condus de cancelarul conservator Friedrich Merz, instalat în mai 2023, a adoptat o politică mult mai dură față de imigrație și a anunțat reluarea expulzărilor către țările de origine, în special către Siria și Afganistan, în cazul persoanelor condamnate penal.

Negocieri și acorduri internaționale facilitatează expulzările

După luni întregi de negocieri diplomatice, oficialii germani au reușit să stabilească acorduri cu noul guvern sirian, precum și cu conducerea talibană din Afganistan. Scopul acestor înțelegeri este de a facilita expulzările regulate ale persoanelor condamnate pentru infracțiuni și a celor considerate un risc pentru securitatea națională a Germaniei. Ministerul de Interne a confirmat că aceste acorduri vor susține o aplicare mai riguroasă a controalelor la frontiere și a măsurilor de returnare.

Această poziționare vine în contextul în care, în noiembrie 2023, cancelarul Merz anunța că urmează să ia personal legătura cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa pentru a accelera procesul de reluare a expulzărilor. „Războiul civil din Siria s-a încheiat. Nu mai există motive pentru azil în Germania”, spunea Merz la începutul lunii noiembrie, părând să marcheze astfel o încheiere a epocii toleranței extinse față de refugiații sirieni.

Reacții și implicații

Această schimbare de politică generate un interes larg în rândul societății germane, având în vedere impactul asupra comunității migranților și refugiaților din țară. Criticii afirmă că situația din Siria rămâne fragilă, cu multe regiuni încă instabile, ceea ce face controversată reluarea expulzărilor. În același timp, susținătorii acestei măsuri insistă că respectarea legii și securitatea cetățenilor sunt priorități esențiale, iar cei care încalcă regulile trebuie să răspundă legal și să părăsească Germania.

Guvernul german pare decis să aplice rigorile asumate, fiind gata să intensifice controalele și să elimine eventualele lacune în aplicarea legii privind migrația și azilul. Expulzarea cetățeanului afgan condamnat pentru vătămare corporală marcată în aceeași zi cu reluarea expulzărilor către Siria pune în lumină această abordare consecventă.

Concluzie

După o perioadă de aproape 15 ani în care expulzările către Siria au fost suspendate din cauza războiului civil, Germania revine la o politică mai strictă în privința migrației. Reluarea expulzărilor către Siria și Afganistan, susținută de acorduri diplomatice și o poziție fermă a guvernului Merz, subliniază dorința Berlinului de a proteja ordinea publică și de a gestiona migrația într-un mod mult mai sever. Rămâne de văzut cum va evolua această măsură și ce efecte va avea asupra celor afectați și asupra ecosistemului socio-politic din Germania.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri externe

Articole similare

Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin

Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va furniza Statelor Unite dovezi care să susțină afirmația potrivit căreia atacul cu drone din 29 decembrie 2025 lansat de Ucraina a vizat o facilitate din reședința prezidențială rusă din regiunea Novgorod, decriptarea datelor de rutare indicând această țintă finală, însă Ucraina și țările occidentale au respins această versiune, iar oficialii americani de securitate națională au afirmat că Ucraina nu a încercat să-l atace pe președintele Vladimir Putin sau reședințele sale; în acest context, președintele SUA Donald Trump și-a exprimat inițial susținerea pentru acuzațiile rusești, menționând că Putin era „foarte supărat” în urma incidentului, însă ulterior a adoptat o poziție mai sceptică, împărtășind un editorial care îi acuză pe ruși de blocarea procesului de pace în Ucraina, evidențiind astfel tensiunile și divergențele de percepție în jurul acestui incident controversat.

Ministrul de Externe al Italiei afirmă că o petardă ar fi putut provoca incendiul din Elveția

Ministrul de Externe al Italiei a declarat că incendiul devastator din Elveția ar fi putut fi provocat de o petardă, fără a confirma însă cu certitudine această ipoteză. Ambasadorul Italiei se îndreaptă către locul tragediei, iar consulatul italian a înființat o echipă operativă pentru a verifica dacă printre persoanele implicate se află cetățeni italieni, având în vedere toate posibilitățile. Guvernul italian urmărește cu atenție evoluția situației în timp real și menține un contact permanent cu premierul Giorgia Meloni pentru coordonarea reacțiilor. Această abordare rapidă subliniază seriozitatea cu care Italia tratează incidentul, punând accent pe sprijinirea victimelor și stabilirea clară a cauzelor incendiului, într-un context internațional tensionat. Astfel, ancheta și implicarea autorităților italiene captează interesul public și sunt monitorizate atent în Europa, evidențiind importanța unei gestionări eficiente a crizelor transfrontaliere.

Incendiul din Crans-Montana: Emmanuel Macron transmite „sprijinul frățesc” al Franței / Președintele Elveției și-a amânat discursul de Anul Nou

Incendiul devastator care a izbucnit în noaptea de Revelion în Crans-Montana a cauzat o tragedie uriașă, soldată cu peste 40 de decese și mai mult de 100 de răniți, inclusiv doi cetățeni francezi, un eveniment care a zguduit întreaga Elveție și a stârnit reacții internaționale puternice. În semn de respect și compasiune față de victime și familiile acestora, președintele federal al Elveției, Guy Parmelin, a decis să-și amâne tradiționalul discurs de Anul Nou, exprimând profundul său șoc și durere printr-un mesaj public postat pe platforma X, în care subliniază că această noapte ar fi trebuit să fie una de bucurie, dar s-a transformat într-o tragedie care afectează nu doar țara sa, ci și comunitatea internațională. Totodată, președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj de „sprijin frățesc” către Elveția, reafirmând solidaritatea și disponibilitatea Franței de a ajuta în gestionarea consecințelor acestui dezastru. Acest incident tragic din Crans-Montana domină acum atenția publică și politică, subliniind necesitatea de a oferi ajutor urgent și suport emoțional celor afectați. Astfel, incendiul rămâne un punct negru în istoria recentă, amintind de fragilitatea momentelor festive și de importanța unității în fața adversității.