Știri naționale și internaționale

Gheorghiu, la o lună de mandat: Am pus bazele unui mod profesionist de lucru. Nu promit miracole

Redacția•30 noiembrie 2025

Pe scurt

Oana Gheorghiu, la o lună de la preluarea mandatului de vicepremier, anunță începutul unei reforme ambițioase și profesioniste în gestionarea companiilor de stat din România, țară care are peste 1.500 de entități publice, unele fiind constant pe pierdere și afectând negativ economia și comunitățile locale. Ea subliniază că fără o coordonare strânsă între ministere, Secretariatul General al Guvernului și AMEPIP nu poate exista o schimbare reală și sustenabilă. În această perioadă a fost finalizată strategia de reformă a companiilor de stat, au fost create echipe specializate pe guvernanță, restructurare și analiză de date, iar Comisiei Europene i-a fost comunicat oficial noul model de lucru. În scurt timp va începe selecția pilot a primelor zece companii din sectoarele energiei și transporturilor, marcând un proces transparent, predictibil și verificabil, fără promisiuni de miracole imediate. Totodată, debirocratizarea este un alt domeniu prioritizat, printr-un proiect concret dezvoltat cu Mădălina Marcu, având ca obiectiv simplificarea interacțiunii dintre cetățeni și stat prin identificarea și eliminarea blocajelor administrative, măsuri ce vor fi anunțate în săptămânile următoare. În planul digitalizării, Gheorghiu evidențiază existența specialiștilor și proiectelor robuste în România, însă accentuează lipsa coordonării, iar în consecință, se elaborează o strategie unitară guvernamentală care să conecteze instituțiile într-un ecosistem comun, prioritizând marile proiecte pentru o implementare coerentă și eficientă. Vicepremierul a realizat prima vizită oficială externă la Stuttgart, participând la conferința de afaceri German–Romanian–Moldovan și purtând discuții cu premierul landului Baden-Württemberg, axate pe digitalizare, investiții și consolidarea colaborării economice, subliniind importanța predictibilității și eficienței în relația cu investitorii germani, elemente ce vor ghida viitoarele politici publice ale României. În timpul acestei vizite, Oana Gheorghiu s-a întâlnit și cu românii din diaspora, descriindu-i ca fiind oameni care nu și-au pierdut speranța că România poate deveni un loc mai bun pentru toți. Acest debut de mandat reflectă angajamentul pentru o reformă reală, bazată pe profesionalism, transparență și respect față de cetățeni, ce poate transforma fundamental modul în care administrația publică și economia românească funcționează.

După primele patru săptămâni de la preluarea funcției, vicepremierul Oana Gheorghiu a trasat principalele direcții ale mandatului său, subliniind că una dintre prioritățile majore este reforma companiilor de stat. România are în prezent peste 1.500 de entități publice, din care o parte semnificativă înregistrează pierderi constante, generând efecte negative atât asupra economiei naționale, cât și asupra comunităților locale în care activează.

Reforma companiilor de stat, o necesitate imperioasă

Gheorghiu a accentuat faptul că schimbarea reală în acest domeniu nu poate fi realizată fără o bună coordonare între ministere, Secretariatul General al Guvernului și Autoritatea pentru Managementul și Monitorizarea Achizițiilor Publice (AMEPIP). În doar o lună de activitate, echipa vicepremierului a reușit să finalizeze strategia națională de reformă a companiilor de stat, să înființeze echipe specializate în guvernanță corporativă, restructurare și analiză de date, dar și să transmită Comisiei Europene o informare oficială ce descrie noul model de lucru aplicat.

Săptămâna viitoare este programată selectarea ultimelor zece companii din sectoarele energie și transport care vor fi incluse în proiectul pilot al reformei. Vicepremierul a fost foarte clară în mesajul său, subliniind că nu promite rezultate spectaculoase imediat, ci un proces de reformă care să fie predictibil, transparent și în mod constant verificabil.

Debirocratizarea – simplificarea relației cetățean-stat

O altă componentă esențială a mandatului Oanei Gheorghiu este reducerea birocrației. Împreună cu Mădălina Marcu, aceasta pregătește lansarea unui proiect ambițios care să simplifice modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile statului. Proiectul este descris drept „un proces ce începe cu respectul față de oameni” și are ca scop identificarea comună a blocajelor administrative de către cetățeni, mediul de afaceri și funcționarii publici.

Până în prezent, a fost conturată o viziune coerentă prin care aceste părți vor colabora pentru a depista cauzele birocratice care complică activitatea de zi cu zi. Primele măsuri concrete menite să simplifice procedurile administrative vor fi făcute publice în următoarele săptămâni.

Digitalizarea – coordonare și strategie unitară

Pe segmentul digitalizării, Gheorghiu recunoaște că România nu duce lipsă de cadre specializate sau de proiecte valoroase, ci mai degrabă de o coordonare eficientă. În acest sens, se lucrează la elaborarea primei strategii unitare de digitalizare guvernamentală, care să conecteze instituțiile într-un ecosistem comun integrat.

Totodată, este pregătit un cadru de prioritizare a marilor proiecte digitale pentru ca implementarea să devină una coerentă, eficientă și măsurabilă în timp. Astfel, se dorește evitarea fragmentării și a decalajelor în digitalizarea activității administrative la nivel central.

Prima vizită oficială în străinătate: dialog cu mediul de afaceri german

Între 26 și 27 noiembrie, vicepremierul Oana Gheorghiu a efectuat prima sa vizită oficială externă la Stuttgart, unde a participat la German–Romanian–Moldovan Business Conference. În cadrul vizitei, a avut și o întâlnire bilaterală cu Winfried Kretschmann, premierul landului Baden-Württemberg, în centrul discuțiilor fiind teme precum digitalizarea, investițiile și cooperarea economică între cele trei țări.

Gheorghiu a transmis un mesaj important privind așteptările investitorilor germani: aceștia solicită mai multă predictibilitate și eficiență în relația cu statul român. Aceste cerințe reprezintă, în opinia vicepremierului, pilonii esențiali pentru dezvoltarea unor politici publice viitoare solide și atractive pentru mediul de afaceri.

Nu în ultimul rând, în timpul șederii sale, Oana Gheorghiu a avut o întâlnire emoționantă cu membrii comunității românești din diaspora. Ea a descris acești români ca fiind oameni care „nu au încetat să spere că România poate deveni un loc mai bun pentru toți”.

În concluzie, la o lună de la instalarea în funcție, Oana Gheorghiu a reușit să stabilească o fundație solidă pentru un mod profesionist de lucru, marcând începutul unor reforme pe termen lung, dar realistă în privința rezultatului rapid. Reforma companiilor de stat, debirocratizarea și digitalizarea reprezintă pilonii principali pe care își va axa eforturile pentru o transformare profundă a administrației publice românești.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.