Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Greenpeace: Primăriile, ONG-urile și întreprinderile mici vor putea curând să beneficieze de energie regenerabilă

Redacția06 noiembrie 2025
Greenpeace: Primăriile, ONG-urile și întreprinderile mici vor putea curând să beneficieze de energie regenerabilă

Pe scurt

Greenpeace România anunță un pas important în tranziția energetică prin implementarea unui nou cadru legal care permite primăriilor, ONG-urilor și întreprinderilor mici să instaleze, gestioneze și să partajeze energie regenerabilă la nivel local, favorizând crearea de locuri de muncă, incluziunea socială și reducerea sărăciei energetice. După trei ani de muncă și presiune civică, un Memorandum semnat de 51 de localități și organizații sprijină inițiativa ce prevede finanțări dedicate, subvenții, granturi, consultanță tehnică și scutiri fiscale pentru facilitarea accesului gospodăriilor cu venituri reduse la sursele de energie verde. Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) are responsabilitatea de a elabora până la sfârșitul lui 2025 normele necesare, inclusiv Registrul oficial al comunităților energetice și metodologii privind partajarea și stocarea energiei regenerabile, astfel încât să se asigure o implementare eficientă și transparentă a noilor reguli. Greenpeace solicită atât ANRE, cât și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să accelereze adoptarea normelor și deblocarea fondurilor pentru ca legea să devină funcțională și să genereze proiecte reale de energie curată la nivel local, reflectând astfel eforturile societății civile și administrațiilor locale în consolidarea unei tranziții energetice sustenabile și incluzive în România.

Greenpeace: Primăriile, ONG-urile și întreprinderile mici vor putea curând să beneficieze de energie regenerabilă

Greenpeace: Primăriile, ONG-urile și întreprinderile mici vor putea beneficia curând de energie regenerabilă

Greenpeace România anunță o veste importantă pentru tranziția energetică la nivel local: primăriile, organizațiile non-guvernamentale și întreprinderile mici vor avea posibilitatea să instaleze și să gestioneze surse de energie regenerabilă în comunitățile lor. Această măsură va permite nu doar producerea și partajarea energiei verzi, ci și păstrarea beneficiilor economice în cadrul comunităților locale. Astfel, se vor crea noi locuri de muncă, se va încuraja incluziunea socială și se va reduce sărăcia energetică.

Un cadru legislativ clar și sustenabil

Recent adoptatul cadru legislativ stabilește reguli clare pentru înființarea și funcționarea comunităților energetice locale. Documentul reglementează modalitățile prin care membrii comunităților pot face schimb de energie, sprijinind participarea activă a cetățenilor, autorităților locale și a întreprinderilor mici în procesul de tranziție către energia sustenabilă.

Această ordonanță de urgență urmează să fie publicată în Monitorul Oficial și este rezultatul a peste trei ani de muncă intensă, susținută de presiune din partea societății civile. În elaborarea acestei inițiative dedicate transformării energetice au colaborat nouă organizații, iar Memorandumul pentru comunități energetice a fost semnat de 51 de municipii, orașe, comune și entități din România.

Fonduri și facilități pentru comunitățile energetice

Proiectul legislativ oferă un sistem dedicat de finanțare, ce presupune subvenții și granturi pentru dezvoltarea comunităților de energie regenerabilă. Pe lângă sprijinul financiar, comunitățile vor beneficia de asistență tehnică și consultanță specializată. Totodată, sunt prevăzute scutiri fiscale pentru a facilita accesul gospodăriilor cu venituri reduse la energia curată, precum și campanii de informare menite să crească gradul de conștientizare referitor la energia regenerabilă.

Obligațiile Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE)

Conform prevederilor ordonanței, ANRE trebuie să elaboreze în următoarele luni o serie de norme și metodologii necesare punerii legii în aplicare. Astfel, până la data de 31 decembrie 2025, autoritatea trebuie să stabilească procedura pentru înființarea Registrului de comunități de energie, care va permite înregistrarea oficială și recunoașterea acestor structuri.

În continuare, până pe 28 februarie 2026, ANRE va aproba metodologia de analiză a costurilor și beneficiilor pentru împărțirea energiei regenerabile produse în rețea. De asemenea, până la 31 martie 2026, vor fi definite condițiile privind utilizarea capacităților de stocare ale comunităților și ale membrilor acestora.

Reacția Greenpeace România

Andrei Crăciun, coordonatorul campaniei Greenpeace, a declarat că această inițiativă reprezintă un pas important, mult așteptat de cetățeni și autoritățile locale din întreaga țară. „Oamenii, autoritățile și societatea civilă au muncit din greu pentru a ajunge aici. Acum, cerem ANRE să finalizeze rapid normele de implementare care vor transforma legea într-un instrument funcțional. De asemenea, solicităm Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să deblocheze fondurile din pachetul tranziției juste, astfel încât această nouă legislație să prindă viață prin proiecte concrete – energie curată, produsă și utilizată în comun,” a subliniat Crăciun.

În concluzie, Greenpeace așteaptă publicarea în Monitorul Oficial a forma finală a ordonanței pentru a putea analiza în detaliu întregul text și pentru a urmări implementarea acestui cadru legal revoluționar pentru comunitățile de energie din România.


Această inițiativă reprezintă o oportunitate reală pentru dezvoltarea durabilă a zonelor locale, oferind mai multă putere cetățenilor, sprijin pentru autoritățile locale și o soluție viabilă pentru tranziția energetică a României spre un viitor verde.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.