Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Ilie Bolojan: Statul nu e neputincios. Sunt legi adoptate prost și tolerate de miniștri

Redacția•30 octombrie 2025
Ilie Bolojan: Statul nu e neputincios. Sunt legi adoptate prost și tolerate de miniștri

Pe scurt

Ilie Bolojan atrage atenția asupra slăbiciunilor din sistemul de guvernare și management din România, subliniind că statul nu este lipsit de putere, dar acceptarea pasivă a unor legi defectuos adoptate de către miniștrii din ultimii ani și procedurile ineficiente au destabilizat companiile publice. Astfel, legislația, deși bine intenționată, este folosită pentru a încheia contracte de management pe termen lung fără nicio presiune asupra performanței. Drept urmare, managerii nu au motivația de a performa, iar exemplele devin șocante, cum ar fi Romatsa, unde factorii de decizie și-au dublat salariile lunare brute de la 72.000 la 142.000 de lei, generând salarii nete de aproape 20.000 de euro, într-un mediu monopolist cu venituri garantate. Bolojan a mai ilustrat acest fenomen cu Administrația Canalelor Navigabile, unde creșterea salariilor directorilor a coincis cu o scădere semnificativă a profitului companiei, evidențiind absurditatea și anomaliile salariale legale dar nepotrivite din companiile de stat. Astfel, se sugerează o revizuire promptă a legislației și procedurilor pentru a crea un cadru care stimulează și obligă leadershipul la performanță, asigurând mai întâi eficiența și progresul economic înaintea recompensării personale.

Ilie Bolojan: Statul nu e neputincios. Sunt legi adoptate prost și tolerate de miniștri

Premierul Ilie Bolojan a subliniat recent că statul român nu este lipsit de putere, însă anumite legi adoptate defectuos și toleranța manifestată de miniștri în ultimii ani au condus la dezechilibre semnificative în diverse companii de stat.

Legi defectuoase și management fără performanță

Bolojan a explicat că, în urma adoptării unor legi ineficiente și a procedurilor care au dezechilibrat sistemul, multe companii au încheiat contracte de management pe termen lung, fără a impune condiții clare de performanță. Acest lucru a dus la lipsa motivației și a presiunii pentru obținerea unor rezultate notabile.

Exemple de practici salariale nejustificate

Premierul a oferit exemple concrete pentru a ilustra aceste practici. Un caz semnificativ este cel al Romatsa, unde conducerea și-a majorat salariile de la 72.000 de lei lunar la 142.000 de lei lunar brut. Această creștere substanțială, care echivalează cu aproape 20.000 de euro net, este considerată de Bolojan ca fiind total anormală, chiar dacă teoretic se încadrează în limitele legale.

Un alt exemplu menționat de Bolojan este cel al Administrației Canalelor Navigabile, unde directorii și-au dublat salariile, în timp ce profitul companiei a scăzut semnificativ. Aceste practici ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea și corectitudinea acestor decizii financiare.

Necesitatea reformelor și responsabilitatea guvernamentală

În contextul acestor probleme, Ilie Bolojan a subliniat importanța implementării unor reforme structurale și a unei guvernări responsabile. El a subliniat că România trebuie să adopte măsuri dure și nepopulare pentru a evita colapsul bugetar, avertizând că nu există soluții magice pentru ieșirea din criza economică.

De asemenea, Bolojan a subliniat că statul nu este neputincios, dar prin tolerarea de către miniștri în ultimii ani, prin legi care au fost adoptate prost, prin proceduri care au dezechilibrat lucrurile, într-o bună parte din companii, oamenii uzitând de legi altfel normal gândite, și-au făcut contracte de management pe câțiva ani de zile.

Concluzie

Situația actuală a companiilor de stat din România evidențiază necesitatea unor reforme profunde și a unei guvernări mai eficiente. Este esențial ca autoritățile să adopte măsuri care să asigure transparența, responsabilitatea și performanța în managementul acestor entități, pentru a restabili încrederea cetățenilor și a investitorilor în economia națională.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.