Știri locale • Constanța18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Kellogg: Acordul de pace pentru Ucraina este „foarte aproape”

Redacția07 decembrie 2025
Kellogg: Acordul de pace pentru Ucraina este „foarte aproape”

Pe scurt

Generalul-locotenent în rezervă Kellogg, care va prelua o nouă funcție în ianuarie, a declarat că acordul de pace pentru Ucraina este „foarte aproape”, subliniind că soluționarea a două probleme majore – viitorul regiunii Donbas și situația centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată în prezent sub control rus – reprezintă ultimii și cei mai dificili pași în negocieri. Conflictul, cu peste 2 milioane de victime între Rusia și Ucraina de la începutul războiului din februarie 2022, a generat o criză umanitară fără precedent pentru un conflict regional, iar Rusia controlează acum aproape 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea, Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie. În acest context, o serie de 28 de propuneri preliminare de pace din partea SUA, dezvăluite recent, au stârnit îngrijorări în rândul oficialilor ucraineni și europeni, fiind considerate prea concesive față de cererile Moscovei privind NATO, controlul asupra teritoriilor ocupate și limitarea capacității militare a Ucrainei. Propunerile includ repornirea sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică a centralei nucleare de la Zaporojie și distribuirea echitabilă a energiei produse între Rusia și Ucraina, o soluție ce vizează reducerea tensiunilor legate de securitatea energetică. Astfel, negocierile pentru pace sunt în faza finală, iar rezolvarea acestor dileme cruciale ar putea deschide calea către stabilitate și încheierea războiului. Acest moment important este urmărit cu mare atenție, având potențialul de a transforma radical situația geopolitică din regiune și de a aduce un respiro mult așteptat pentru populația afectată de conflict.

Kellogg: Acordul de pace pentru Ucraina este „foarte aproape”

Generalul-locotenent în rezervă Kellogg a transmis un mesaj optimist privind negocierile de pace pentru conflictul din Ucraina, afirmând că un acord este „foarte aproape”. Conform declarațiilor sale, redacționate de agenția Reuters, dacă ultimele puncte problematice vor fi rezolvate, restul aspectelor vor decurge mult mai ușor, indicând că negocierile se află pe „ultimii 10 metri”, fază considerată întotdeauna cea mai delicată și dificilă într-un astfel de proces.

Principalele obstacole rămase în negocieri

Potrivit lui Kellogg, două probleme fundamentale blochează momentan încheierea unui acord durabil: stabilirea soartei regiunii Donbas și viitorul centralei nucleare de la Zaporojie — cea mai mare din Europa, situată acum sub controlul Rusiei.

Zona Donbas este un punct fierbinte încă de la declanșarea conflictului în 2014, iar controlul asupra acestei regiuni rămâne un subiect de dispută majoră între părțile implicate. În același timp, centrala nucleară de la Zaporojie este un element critic nu doar din punct de vedere energetic, dar și al securității regionale, atenționările privind pericolele potențiale fiind constante.

Impactul devastator al războiului

Generalul Kellogg, cu experiență în teatre de operațiuni precum Vietnam, Panama și Irak, a subliniat și gravitatea pierderilor umane generate de războiul din Ucraina, considerând numărul morților și răniților drept „îngrozitor” și fără precedent în cadrul unui conflict regional. De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, estimările arată că Rusia și Ucraina au înregistrat împreună peste 2 milioane de victime, între morți și răniți.

În prezent, Rusia deține aproximativ 19,2% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea, regiune anexată în 2014, întreaga zonă Luhansk, peste 80% din regiunea Donețk, precum și porțiuni importante din Herson și Zaporojie, precum și alte teritorii adiacente.

Controverse în jurul propunerilor de pace ale SUA

Luna trecută, o serie de 28 de propuneri preliminare de pace, elaborate de partea americană, a fost făcută publică, provocând reacții puternice din partea oficialilor ucraineni și europeni. Aceștia au criticat documentul, considerând că unele dintre prevederile sale favorizează prea mult cererile Rusiei, în special în ceea ce privește limitarea aspirațiilor NATO ale Ucrainei, menținerea controlului rus asupra unei cincimi din teritoriul național și impunerea de constrângeri asupra capacității armatei ucrainene.

Printre propunerile conținute în acest plan se numără și reactivarea centralei nucleare de la Zaporojie, al cărei reactoare sunt în prezent oprite din cauza conflictului. Se propune ca repunerea în funcțiune să se realizeze sub supravegherea strictă a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, iar energia electrică generată să fie distribuită în mod egal între Rusia și Ucraina, un aspect care a stârnit îngrijorări privind suveranitatea și securitatea energetică a Ucrainei.

Perspective pentru pace

Deși ultimele disputele sunt dificile, mesajul transmis de Kellogg, care preia oficial funcția în luna ianuarie, este un semnal clar că un acord final este la îndemână. El a subliniat că, odată ce aceste ultime obstacole — legate în special de statutul teritorial și energetic — vor fi depășite, drumul către o pace stabilă va fi mult mai simplu de parcurss.

Într-o lume obosită de suferința provocată de război, speranța este ca aceste negocieri să ajungă rapid la o soluție acceptabilă pentru toate părțile implicate, astfel încât suferința populației ucrainene să fie cel puțin redusă.


Pentru actualizări constante despre situația din Ucraina și negocierile de pace, rămâneți conectați la sursele noastre de știri.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleȘtiri externe

Articole similare

Rusia afirmă că va furniza Statelor Unite dovezi privind tentativa de atac ucrainean asupra reședinței lui Putin

Ministerul Apărării al Rusiei a declarat că va furniza Statelor Unite dovezi care să susțină afirmația potrivit căreia atacul cu drone din 29 decembrie 2025 lansat de Ucraina a vizat o facilitate din reședința prezidențială rusă din regiunea Novgorod, decriptarea datelor de rutare indicând această țintă finală, însă Ucraina și țările occidentale au respins această versiune, iar oficialii americani de securitate națională au afirmat că Ucraina nu a încercat să-l atace pe președintele Vladimir Putin sau reședințele sale; în acest context, președintele SUA Donald Trump și-a exprimat inițial susținerea pentru acuzațiile rusești, menționând că Putin era „foarte supărat” în urma incidentului, însă ulterior a adoptat o poziție mai sceptică, împărtășind un editorial care îi acuză pe ruși de blocarea procesului de pace în Ucraina, evidențiind astfel tensiunile și divergențele de percepție în jurul acestui incident controversat.

Ministrul de Externe al Italiei afirmă că o petardă ar fi putut provoca incendiul din Elveția

Ministrul de Externe al Italiei a declarat că incendiul devastator din Elveția ar fi putut fi provocat de o petardă, fără a confirma însă cu certitudine această ipoteză. Ambasadorul Italiei se îndreaptă către locul tragediei, iar consulatul italian a înființat o echipă operativă pentru a verifica dacă printre persoanele implicate se află cetățeni italieni, având în vedere toate posibilitățile. Guvernul italian urmărește cu atenție evoluția situației în timp real și menține un contact permanent cu premierul Giorgia Meloni pentru coordonarea reacțiilor. Această abordare rapidă subliniază seriozitatea cu care Italia tratează incidentul, punând accent pe sprijinirea victimelor și stabilirea clară a cauzelor incendiului, într-un context internațional tensionat. Astfel, ancheta și implicarea autorităților italiene captează interesul public și sunt monitorizate atent în Europa, evidențiind importanța unei gestionări eficiente a crizelor transfrontaliere.

Incendiul din Crans-Montana: Emmanuel Macron transmite „sprijinul frățesc” al Franței / Președintele Elveției și-a amânat discursul de Anul Nou

Incendiul devastator care a izbucnit în noaptea de Revelion în Crans-Montana a cauzat o tragedie uriașă, soldată cu peste 40 de decese și mai mult de 100 de răniți, inclusiv doi cetățeni francezi, un eveniment care a zguduit întreaga Elveție și a stârnit reacții internaționale puternice. În semn de respect și compasiune față de victime și familiile acestora, președintele federal al Elveției, Guy Parmelin, a decis să-și amâne tradiționalul discurs de Anul Nou, exprimând profundul său șoc și durere printr-un mesaj public postat pe platforma X, în care subliniază că această noapte ar fi trebuit să fie una de bucurie, dar s-a transformat într-o tragedie care afectează nu doar țara sa, ci și comunitatea internațională. Totodată, președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj de „sprijin frățesc” către Elveția, reafirmând solidaritatea și disponibilitatea Franței de a ajuta în gestionarea consecințelor acestui dezastru. Acest incident tragic din Crans-Montana domină acum atenția publică și politică, subliniind necesitatea de a oferi ajutor urgent și suport emoțional celor afectați. Astfel, incendiul rămâne un punct negru în istoria recentă, amintind de fragilitatea momentelor festive și de importanța unității în fața adversității.