Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Legea prin care parlamentarii sunt obligați să anunțe întâlnirile cu terți, promulgată

Redacția•02 decembrie 2025
Legea prin care parlamentarii sunt obligați să anunțe întâlnirile cu terți, promulgată

Pe scurt

Legea recent promulgată pentru modificarea Statutului deputaților și senatorilor reprezintă un pas important către sporirea transparenței și integrității în procesul legislativ din România, consolidând angajamentul țării față de standardele OCDE. Legea introduce Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), o platformă publică ce obligă parlamentarii să înregistreze întâlnirile cu terți relevanți – precum reprezentanți ai organizațiilor de advocacy, ONG-uri, sindicate, camere de comerț sau alte entități cu interes legitim legislativ – cu cel puțin 48 de ore înainte, iar întâlnirile neplanificate trebuie raportate în maximum 48 de ore de la desfășurare. Această măsură asigură un dialog deschis și echitabil între parlamentari și societate, promovând un proces decizional transparent și responsabil. Nerespectarea obligațiilor impuse de lege atrage sancțiuni, între care avertismentul scris pentru parlamentari și excluderea terților din registru. Curtea Constituțională a validat constituționalitatea legii, subliniind respectarea principiilor statului de drept și a mandatului reprezentativ al parlamentarilor. Astfel, promulgarea acestei legi reprezintă un element cheie în modernizarea legislației românești și un pas semnificativ în parcursul de aderare al României la OCDE, reflectând angajamentul pentru un cadru legislativ transparent și responsabil.

Legea prin care parlamentarii sunt obligați să anunțe întâlnirile cu terți, promulgată

Legea care impune parlamentarilor să raporteze întâlnirile cu terți a fost promulgată

Recent a fost promulgată Legea pentru modificarea Statutului deputaților și senatorilor, o inițiativă legislativă ce marchează un progres semnificativ în promovarea transparenței și integrității în activitatea parlamentară. Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, care a subliniat importanța acestui act normativ în alinierea României la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Registrul Unic al Transparenței Intereselor – o platformă pentru transparență

O noutate esențială adusă prin această lege este crearea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), o platformă publică destinată să faciliteze un dialog deschis între parlamentari și reprezentanții societății civile sau ai altor entități. RUTI are ca scop principal asigurarea unui proces legislativ echitabil prin monitorizarea interacțiunilor parlamentarilor cu diferiți terți.

Obligația raportării întâlnirilor cu terți

Conform noilor prevederi legale, parlamentarii sunt obligați să înregistreze cu cel puțin 48 de ore înainte întâlnirile programate cu terți, în cadrul platformei RUTI. Pentru situațiile neprevăzute, acestea trebuie raportate în termen de 48 de ore de la desfășurare. Această măsură vine ca o garanție a transparenței în procesul decizional și împotriva eventualelor practici netransparente sau influențe externe nefavorabile.

Cine sunt „terții” și ce tipuri de organizații pot participa la întâlniri?

Legea definește clar categoria terților care pot avea întâlniri oficiale cu parlamentarii: reprezentați mandatați ai organizațiilor cu activitate de advocacy sau public affairs, precum și membri ai ONG-urilor, organizațiilor patronale, sindicatelor, camerelor de comerț și alte structuri ce prezintă un interes legitim față de inițiative legislativă în curs de dezbatere. Astfel, sunt stabilite reguli clare vizavi de câmpul interlocutorilor deputaților și senatorilor.

Sancțiuni pentru nerespectarea legii

În vederea respectării stricte a acestor prevederi, legea instituie și sancțiuni concrete. Parlamentarii care nu raportează întâlnirile vor primi avertismente scrise, iar terții care încalcă regulile pot fi excluși din Registru. Aceste măsuri urmăresc să asigure un cadru legal ferm, responsabil și predictibil pentru transparentizarea interacțiunilor dintre aleși și reprezentanții societății.

Validarea constituțională și impactul asupra procesului decizional

Curtea Constituțională a confirmat recent că legea este conformă cu prevederile Constituției, subliniind că aceasta respectă principiile statului de drept, calitatea legiferării și mandatul reprezentativ al parlamentarilor. Prin promulgarea acestei legi, România își reafirmă angajamentul pentru un proces decizional transparent, responsabil și coerent, consolidând o cultură democratică sănătoasă și avansând în parcursul său spre aderarea completă la OCDE.

Concluzie

Promulgarea Legii pentru modificarea Statutului deputaților și senatorilor reprezintă un pas esențial pentru sporirea transparenței decizionale în România. Introducerea Registrului Unic al Transparenței Intereselor și obligativitatea raportării întâlnirilor cu terți aduc un plus de responsabilitate în activitatea legislativă, factori indispensabili în consolidarea încrederii publice și în dezvoltarea unor politici publice echilibrate și transparente. România dă astfel un semnal clar că este decisă să respecte pe deplin normele internaționale și să îmbunătățească funcționarea democrației interne.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.