Moțiunea de cenzură, intitulat „STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”, este o acțiune comună a parlamentarilor din Partidul Social Democrat (PSD), Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) și PACE – Întâi România. Documentul a beneficiat de semnăturile a 254 de legislatori și a fost depus pe 28 aprilie 2026, fiind citit în plenul reunit al Parlamentului pe 29 aprilie 2026 de către liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. În ziua dezbaterilor, textul moțiunii a fost prezentat din nou de liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir.
Votul, o etapă crucială pentru adoptarea moțiunii, se va desfășura în secret, prin intermediul biletelor, asigurând astfel confidențialitatea opțiunilor fiecărui parlamentar. Pentru ca inițiativa opoziției să fie acceptată, este necesar un număr minim de 233 de voturi favorabile. Analizând structura grupurilor parlamentare inițiatoare, putem observa că PSD, AUR și PACE – Întâi România au împreună 231 de membri, ceea ce înseamnă că sunt necesare voturi suplimentare de la alte partide sau de la parlamentari independenți pentru a atinge pragul dorit.
Criticile aduse Guvernului Bolojan sunt variate și vizează în principal politicile economice și gestionarea resurselor statului. Semnatarii acuză prim-ministrul Ilie Bolojan că ar confunda în mod intenționat „reforma cu vânzarea” și „strategia cu improvizația”. Se afirmă că România nu ar trebui să fie tratată ca o „marfă” și că firmele de stat nu trebuie considerate active de lichidat pentru a acoperi eșecurile politice.
Un alt aspect important al acuzațiilor se referă la pregătirea, în numele unor obligații asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a unor analize realizate cu viteză, a unei înstrăinări de active strategice de mari proporții care nu a fost discutată corect în coaliția guvernamentală, fără consultare publică și fără asumare politică. Documentul moțiunii subliniază că această operațiune este „opacă” și nu servește interesului public, ci favorizează „cercuri restrânse”, fiind coordonată de cei care promovează transparența. De asemenea, se menționează că aceste tranzacții ar putea conduce la pierderi de „miliarde de lei” pentru statul român, din cauza subevaluării activelor. Opoziția susține că românii au fost „trădați, abandonați și ignorați” de premierul Bolojan, care ar fi efectuat reduceri bugetare „fără a ține cont de realitățile sociale”.
În replică, premierul Ilie Bolojan a caracterizat moțiunea de cenzură ca fiind „mincinoasă, cinică și artificială”. Acesta a argumentat în fața Parlamentului că demersul opoziției are o „fractură logică”, în special din partea PSD, având în vedere că social-democrații au făcut parte din guvernare și au participat la deciziile economice adoptate. Bolojan a amintit că a preluat funcția de prim-ministru cu zece luni în urmă, într-un context în care România se confrunta cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană în 2024, respectiv 9,3% din PIB, o situație pe care a moștenit-o și pe care a fost consternat să o gestioneze prin măsuri necesare, deși nepopulare. El a acuzat PSD de ipocrizie, subliniind că măsurile de austeritate s-au decis împreună.
Premierul a avertizat că o demitere a Guvernului ar putea aduce prejudicii României, riscând pierderea credibilității, a fondurilor din PNRR și o întoarcere la situațiile dificile întâmpinate la începutul mandatului. „Eu pot să plec, dar problemele severe ale acestei țări rămân, ele nu pleacă odată cu mine”, a spus Bolojan, adăugând că, indiferent de cine va câștiga în plan politic, cei care vor suferi vor fi românii.
Ședința plenului reunit a fost condusă de președintele Senatului, Mircea Abrudean, care a confirmat prezența a 402 parlamentari din totalul de 464. Dezbaterile au permis participarea fizică și virtuală a parlamentarilor, însă votul a necesitat prezența fizică exclusivă. Înaintea dezbaterilor, premierul Ilie Bolojan a fost întâmpinat cu huiduieli pe holurile Parlamentului de europarlamentarul Diana Șoșoacă și de câțiva membri ai grupului S.O.S. România, care au început să strige „Jos Guvernul”. Pe parcursul dezbaterilor, a avut loc un schimb de replici tensionat între premierul Bolojan și liderul PSD, Sorin Grindeanu, acesta din urmă întrebând dacă se dorește o discuție despre fondurile primite de orașul Oradea. Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal (PNL) și-au anunțat intenția de a rămâne în sală, dar fără a participa la vot.
Dacă moțiunea de cenzură va trece, Guvernul Ilie Bolojan va fi demis și va deveni un executiv interimar, cu responsabilități limitate la gestionarea treburilor publice. Într-un astfel de caz, Președintele României, Nicușor Dan, va iniția consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Dacă moțiunea este respinsă, parlamentarii care au semnat-o nu vor putea iniția din nou o moțiune de cenzură în aceeași sesiune parlamentară, cu excepția cazului în care Guvernul își asumă răspunderea în fața Parlamentului.
Observații Locale
Pentru locuitorii Constanței, dar și pentru toți cetățenii români, această zi esențială din Parlament evidențiază o frustrare frecventă în legătură cu instabilitatea politică și efectele acesteia asupra economiei zilnice. Indiferent de rezultatul votului, incertitudinea provocată de astfel de evenimente politice majore impactează direct planurile personale și de afaceri. Oamenii de rând remarcă adesea că, în mijlocul disputelor politice, preocupările reale ale cetățenilor, precum prețurile alimentelor sau costurile utilităților, tind să fie neglijate. Un sfat util ar fi să monitorizăm cu atenție evoluțiile ulterioare votului și să ne pregătim pentru posibile ajustări economice, informându-ne din surse variate și de încredere privind tendințele viitoare ale politicilor guvernamentale.