Știri naționale și internaționale

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a picat. Care au fost voturile. Premierul Ilie Bolojan: Opoziția livrează doar haos și scandal

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

Moțiunea de cenzură intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, depusă de senatorul Ninel Peia cu sprijinul parlamentarilor AUR, a fost respinsă în Parlament, obținând doar 139 de voturi „pentru” din cele 232 necesare conform legii, coaliția de guvernare neparticipând la vot. Premierul Ilie Bolojan a calificat discursul opoziției drept plin de „haos și scandal”, subliniind că actualul Guvern a preluat mandatul într-un moment dificil și a adoptat măsuri responsabile pentru a redresa economia și a proteja cetățenii, afirmând că „inteligența nu scuză lipsa de caracter” în contextul criticilor primite. În timpul dezbaterii, senatorul AUR Petrișor Peiu a acuzat Guvernul de manipulare a datelor economice, inclusiv privind deficitul bugetar și acorduri secrete cu companii energetice, iar liderul AUR George Simion a cerut demisia Executivului, aducând în discuție și numirea controversată a Monicăi Hunyadi în funcții de conducere. De cealaltă parte, liderul de grup al deputaților PNL, Gabriel Andronache, a respins acuzațiile opoziției, catalogând moțiunea drept „fake” și argumentând că reformele din sănătate, educație și administrație, incluse în programul de guvernare, sunt în curs de implementare și au fost susținute de Parlament. PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, și UDMR, prin Kelemen Hunor, au anunțat susținerea continuă a coaliției, avertizând asupra consecințelor unui eventual vot împotriva guvernului. Astfel, rezultatul votului a demonstrat soliditatea majorității guvernamentale și refuzul de a destabiliza Executivul, în timp ce premierul Bolojan a subliniat necesitatea responsabilității și a priorităților clare pentru bunăstarea și siguranța României, reafirmând angajamentul pentru ordine în finanțe, guvernare bună și respect pentru cetățeni. Această rundă politică evidențiază tensiunile dintre guvern și opoziție în contextul reformelor și crizelor economice actuale, dar și capacitatea coaliției de a menține stabilitatea în Parlament.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan a fost respinsă. Care au fost rezultatele votului?

Moțiunea de cenzură depusă recent împotriva Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan a fost respinsă în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului. Rezultatul votului a fost de 139 de voturi „pentru” și doar două „împotrivă”, insuficient pentru a îndeplini pragul minim constituțional de 232 de voturi necesare pentru adoptarea moțiunii. Parlamentarii coaliției de guvernare, alcătuită din PSD, PNL, USR și UDMR, nu au participat la vot.

Ședința și discursurile din Parlament

Dezbaterea moțiunii de cenzură s-a desfășurat în prezența premierului Ilie Bolojan, care a susținut un discurs ferm în apărarea Guvernului său. La finalul ședinței, premierul a folosit o expresie inspirată dintr-un citat celebru al lui Petre Carp, subliniind: „La fel cum frumusețea nu scuză prostituția, nici inteligența nu scuză lipsa de caracter”. Ilie Bolojan a acuzat opoziția că a distorsionat intenționat realitatea pentru a crea percepția unei guvernări defectuoase.

„Puteți să aveți cunoștințe economice, dar asta nu justifică combinația de minciuni și tupeul de a prezenta corectitudinea ca fiind o înșelătorie”, a declarat premierul în fața parlamentarilor. El a reproșat opoziției amestecarea de informații false cu interpretări tendențioase menite să pună în umbră realizările Executivului.

Votul secret și opiniile partidelor

După încheierea dezbaterii, parlamentarii au început votul secret cu bile, conform procedurii. Deși opoziția, formată în principal din AUR, PACE și alte formațiuni, a strâns 139 de voturi pentru moțiune, acest număr a fost departe de cele 232 necesare exprimând susținerea pentru schimbarea guvernului.

Senatorul AUR Petrișor Peiu a susținut un discurs critic, catalogând declarațiile premierului drept „minciuni”. El a contestat dreptatea deficitului bugetar prezentat, susținând că natura acestuia este ascunsă față de public și că cheltuielile guvernamentale cresc mai mult decât veniturile. Totodată, Peiu a acuzat Guvernul că a negociat în mod netransparent cu OMV Petrom, prelungind licențele de exploatare într-un acord „secret” de la Viena, o faptă pe care a catalogat-o drept trădare națională.

Mai mult, el a descris restructurarea Companiei Naționale de Căi Ferate (SNCFR) drept o „farsă”, afirmând că multe dintre companiile vizate în procesul de reorganizare fie nu mai există, fie au fost doar teoretic desființate sau unite între ele.

Liderul AUR, George Simion, a marcat momentul printr-un gest simbolic la tribună: a afișat timp de aproape două minute o fotografie a Monicăi Hunyadi, implicată în scandalul „zborurilor Nordis” și recent numită într-o poziție de conducere la o companie publică. După această tăcere solemnă, Simion a cerut demisia Guvernului Bolojan și l-a acuzat pe premier de susținerea unor persoane controversate în funcții-cheie.

Pe de altă parte, liderul grupului deputaților PNL, Gabriel Andronache, a contraatacat, calificând moțiunea de cenzură drept „falsă” și „artificială”, depusă prin intermediari, fără o bază reală. El a subliniat că toate reformele guvernamentale criticate de opoziție corespund programului de guvernare votat cu încredere de Parlament la învestirea Executivului. De asemenea, a respins acuzațiile privind situația economiei și funcționarea administrației și serviciilor publice, proclamând că asemenea critici nu reflectă adevărul.

Reacția premierului Ilie Bolojan: apel la responsabilitate

În discursul său, premierul a reafirmat cele trei direcții majore asumate la preluarea mandatului: ordinea în finanțe, buna guvernare și respectul față de cetățeni. Potrivit lui Bolojan, măsurile adoptate în această perioadă, deși implică sacrificii pentru populație, „au pus România pe o traiectorie corectă”.

El a avertizat că România s-ar fi confruntat cu pierderea încrederii investitorilor și imposibilitatea de a se împrumuta dacă guvernul nu ar fi intervenit. În plus, premierul a punctat gravitatea situației, subliniind că „România are nevoie astăzi mai mult ca oricând de responsabilitate”. Criticile opoziției au fost descrise drept „haos și scandal” fără o alternativă viabilă care să sprijine cetățenii și dezvoltarea țării.

În particular, Ilie Bolojan a respins ideea contradictorie a opoziției potrivit căreia țara ar trebui să aleagă între apărare și investiții în sănătate și educație. El a explicat că un stat puternic trebuie să asigure ambele, accentuând importanța investițiilor în industria de apărare pentru crearea de locuri de muncă și bunăstarea României.

Contextul moțiunii și pozițiile politice din coaliție

Moțiunea de cenzură, intitulată „România nu este de vânzare – fără progresişti la guvernare”, a fost inițiată de senatorul Ninel Peia (PACE – Întâi România) și susținută de AUR. Aceasta acuza Guvernul Bolojan de gestionare deficitară a economiei, sănătății, educației și administrației, invocând efectele creșterii inflației, scăderea puterii de cumpărare și alte probleme sociale.

Însă, coaliția de guvernare și parlamentarii minorităților naționale au devenit un zid în fața acestei încercări. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că social-democrații nu vor susține moțiunea, iar președintele UDMR, Kelemen Hunor, a avertizat că susținerea ei ar duce la prăbușirea coaliției.

Având 293 de parlamentari în coaliție plus sprijinul a 16 deputați ai minorităților, opoziția nu a reușit să adune cele 232 de voturi necesare adoptării moțiunii.

Concluzie

În final, moțiunea de cenzură la adresa Guvernului Ilie Bolojan a eșuat, iar premierul și membrii Cabinetului pot continua mandatul asumat. Discursurile din plen au reflectat liniștea și poziția consolidată a majorității parlamentare, dar și o opoziție vehementă, critică, însă insuficientă pentru a răsturna Executivul în acest moment.

Ilie Bolojan a pledat pentru responsabilitate și stabilitate, argumentând că România nu își poate permite în prezent deznodăminte politice tulburi și că soluțiile propuse de Guvern au menirea de a asigura viitorul țării.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.