Motivul „febrei” electorale a votanților de extremă dreaptă în Europa: rolul feminismului liberal?

Un proiect recent finanțat de Uniunea Europeană aduce lumina asupra motivelor care au determinat o creștere semnificativă a susținătorilor partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene. Cercetarea UNTWIST, coordonată de Universitatea spaniolă Pablo de Olavide, face parte din programul Horizon Europe și analizează schimbările comportamentului electoral în țări precum Spania, Regatul Unit, Germania, Danemarca, Ungaria și Elveția.

Studiu bazat pe dialog și experiențe personale

Pentru a înțelege de ce alegători tradiționali au migrat spre partide de extremă dreaptă, cercetătorii au organizat 18 grupuri de discuții cu participanți reprezentativi, care anterior votau cu forțele politice convenționale, dar în ultimele alegeri și-au îndreptat opțiunea spre extreme. Această abordare sociologică a oferit o perspectivă valoroasă asupra motivelor și nemulțumirilor care îi animă.

„Pierzătorii globalizării” - o explicație cheie

Antonia Ruiz, coordonatoarea științifică a proiectului UNTWIST, evidențiază că aceste schimbări electorale sunt determinate de ceea ce s-a numit „ipoteza pierzătorilor globalizării”. Practic, un segment al populației resimte efectele negative ale proceselor globaliste, precum pierderea locurilor de muncă stabile și creșterea inegalităților, și își îndreaptă critica și furia către partidele politice tradiționale, pe care le consideră responsabile pentru situația lor precară.

O poziție ambivalentă față de feminismul liberal

Studiul a identificat un grup de alegători „moderați” care nu aderează la convingeri extremiste în sine, dar sunt critici față de direcția actuală a feminismului liberal. Deși recunosc realizările acestei mișcări în promovarea drepturilor femeilor, aceștia exprimă nemulțumiri legate de tendințele pe care le percep ca excesive sau nedrepte.

Mai mult, în rândul femeilor se observă un fenomen denumit „oboseala emancipării”. Acesta descrie presiunea resimțită de femei care trebuie să intre pe piața muncii în condiții adesea nesigure și să prezinte performanțe economice, în timp ce continuă să se ocupe de sarcinile casnice și de creșterea copiilor. Această dublă povară generează o stare de epuizare și nemulțumire care poate influența opțiunile lor politice.

Percepția despre economie și ajutorul social

Dincolo de dinamica generoasă de tip gender, există opinii critice la adresa relațiilor de muncă și legislației economice. Bărbații din grupurile studiate sunt mai duri în privința cadrului legislativ despre muncă, în timp ce femeile se concentrează pe insecuritatea financiară și solicită condiții de muncă și salarii mai bune.

De asemenea, atât bărbații, cât și femeile consideră că anumite categorii sociale care primesc ajutoare publice beneficiază de tratament nedrept, ceea ce alimentează nemulțumiri sociale și politice.

Un vot expresiv, nu instrumental

Potrivit Antoniei Ruiz, participanții la studiu atribuie responsabilitatea stării lor actuale sistemului politic dominant și partidelor tradiționale, care, în opinia lor, nu reușesc să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor. Astfel, votul pentru extreme nu are neapărat o logică de a construi o alternativă concretă, ci mai degrabă este o formă de protest – o modalitate de a „pedepsi” forțele politice consacrate.

Astfel, schimbarea nu vizează neapărat revenirea la un trecut idealizat, ci exprimă un sentiment de frustrare și respingere a status quo-ului.

Partidele tradiționale, parte a problemei

Coordinatoarea proiectului avertizează că partidele politice convenționale sunt o componentă a dificultăților actuale, întrucât nu reușesc să reprezinte și protejeze eficient populațiile vulnerabile și expuse impactului negativ al globalizării.

Această cercetare aduce o înțelegere complexă și nuanțată a migrației electorale spre extreme, accentuând legătura subtilă dintre nemulțumirile socio-economice, percepțiile asupra feminismului liberal și dinamica politică actuală din Europa.

Cu o astfel de analiză profundă, proiectul UNTWIST oferă un cadru important pentru factorii de decizie și societate, evidențiind necesitatea unor reforme și răspunsuri politice care să abordeze pe termen lung aceste tensiuni socio-politice în continuă evoluție.