Știri naționale și internaționale

Nicușor Dan cere reexaminarea legii privind combaterea extremismului: România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru

Redacția•04 decembrie 2025

Pe scurt

Nicușor Dan solicită reexaminarea legii privind combaterea extremismului, argumentând că forma actuală a acesteia este insuficient clară și permite interpretări abuzive, riscând să incrimineze persoane fără legătură cu extremismul. El evidențiază faptul că articolul care pedepsește cu închisoare între unu și cinci ani distribuirea materialelor cu idei xenofobe nu face distincție între propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice, ceea ce creează un teren vulnerabil pentru abuzuri juridice. Președintele subliniază necesitatea unei abordări echilibrate și ferme pentru apărarea democrației din România. În iulie, Nicușor Dan a contestat legea la Curtea Constituțională, însă sesizarea a fost respinsă în unanimitate. Legea, adoptată în iunie, prevede pedepse mai aspre pentru constituirea, sprijinirea sau aderarea la organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, incriminând distribuirea de materiale aferente acestor ideologii, cu sancțiuni ce variază între unu și cinci ani de închisoare, alături de interzicerea unor drepturi. De asemenea, legea introduce pedepse de la trei luni la trei ani sau amenzi pentru promovarea publică a cultului persoanelor care au condus astfel de organizații, precum și pentru răspândirea de idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Un alt punct important îl reprezintă sancționarea mai dură a negării, contestării sau minimalizării Holocaustului pe teritoriul României, cu pedepse de la șase luni la trei ani de închisoare și interzicerea unor drepturi, eliminând posibilitatea aplicării doar a amenzilor. Astfel, legea urmărește întărirea luptei împotriva extremismului, însă kritikile lui Nicușor Dan evidențiază nevoia de claritate și echilibru pentru a evita potențiale abuzuri și a proteja armonia democratică.

Nicușor Dan solicită reexaminarea legii anti-extremism: România are nevoie de fermitate și echilibru

Președintele Nicușor Dan a cerut o reevaluare a Legii privind combaterea extremismului, arătând că, în forma actuală, actul normativ lasă loc unor interpretări ambigue care ar putea afecta persoane neimplicate în acte extremiste. Premierul municipalității consideră că legea trebuie să îmbine fermitatea în combaterea fenomenelor periculoase cu un echilibru necesar pentru a nu cădea în abuzuri juridice.

Probleme de claritate în legea anti-extremism

Într-un comunicat recent, Nicușor Dan a subliniat că formulările din lege nu definesc suficient de clar anumite infracțiuni, ceea ce riscă să transforme în infractori indivizi cu intenții nevinovate sau care distribuie materiale ce nu sunt menite să răspândească ideologii extremiste. Un exemplu concret indicat de președinte este articolul prin care se sancționează cu închisoarea de la unu până la cinci ani difuzarea oricărui material ce cuprinde idei xenofobe, fără să existe o distincție explicită între propaganda extremistă și texte artistice ori istorice.

"Este esențial ca România să manifeste atât fermitate, cât și echilibru în acest domeniu. Ambele calități sunt fundamentale pentru apărarea adevărată a democrației și pentru menținerea unui stat de drept solid", a concluzionat Nicușor Dan.

Controverse și decizii la Curtea Constituțională

La începutul lunii iulie, președintele Capitalei a depus o sesizare la Curtea Constituțională (CCR), contestând legea din cauza caracterului vag și posibilității de interpretare abuzivă a textului legislativ. Cu toate acestea, în aceeași lună, CCR a respins în unanimitate această sesizare, menținând valabilitatea legii privind măsurile de combatere a antisemitismului și xenofobiei.

Ce prevede legea aprobată de Parlament

Parlamentul României a adoptat în iunie o lege cu prevederi mai dure pentru faptele care țin de constituirea, susținerea sau aderarea la organizații cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Conform noilor norme, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, prin orice mijloace, a materialelor cu astfel de conținuturi reprezintă o infracțiune, pedepsită cu închisoare între unul și cinci ani, împreună cu interzicerea unor drepturi.

De asemenea, legea introduce sancțiuni cuprinse între 3 luni și 3 ani de închisoare sau amenzi pentru cei care promovează în spațiul public cultul persoanelor care au ocupat poziții de conducere în organizații fasciste. Textul legii precizează clar că promovarea în public a acestor persoane, precum și a ideologiilor fasciste, legionare, raseiste sau xenofobe, constituie infracțiuni ce pot fi pedepsite cu închisoare și restrângerea unor drepturi civile.

Pedepse mai dure pentru negarea Holocaustului

Legea crește asemenea rigorilor și pentru negarea, contestarea, aprobarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului comis pe teritoriul României. Aceste fapte sunt acum sancționate cu pedepse de închisoare între șase luni și trei ani, alături de interzicerea unor drepturi. Anterior, pentru astfel de infracțiuni, legislația permitea și aplicarea unor amenzi, însă noile modificări schimbă în mod substanțial cadrul sancțiunilor.

Pe fondul acestor controverse, solicitarea lui Nicușor Dan de reexaminare a legii vine în contextul unui echilibru delicat între apărarea fermă împotriva extremismului și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Continuarea dezbaterilor va fi esențială pentru o reglementare eficientă, care să fie în același timp justă și clară, evitând interpretările abuzive care ar putea afecta innocentul.

România rămâne astfel în căutarea unei legi care să combată cu adevărat răspândirea ideologiilor toxice, dar care să nu devină o armă împotriva libertății de expresie în limitele legii și ale democrației.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.