Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Nicușor Dan despre legea combaterii extremismului: În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu îl voi promulga

Redacția•09 decembrie 2025
Nicușor Dan despre legea combaterii extremismului: În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu îl voi promulga

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan a atras atenția asupra legii pentru combaterea extremismului, trimițând Parlamentului o cerere de reexaminare a modificărilor aduse OUG 31/2002, motivând că unele prevederi sunt neclare și pot conduce la posibile abuzuri. Cu toate acestea, plenul Senatului a respins cu o majoritate covârșitoare cererea sa, consolidând astfel adoptarea proiectului de lege. În luna iulie, Nicușor Dan a contestat legea la Curtea Constituțională, apreciind că textul este ambiguu și poate fi interpretat într-un mod abuziv, însă, în ciuda acestor rezerve, a anunțat că va promulga legea în orice formă îi va fi înaintată de Camera Deputaților, reafirmându-și angajamentul față de combaterea extremismului. Această situație evidențiază tensiunile dintre puterile statului în definirea și implementarea cadrului legislativ menit să prevină fenomenele extremiste, subliniind importanța clarității și rigurozității în redactarea normelor legale pentru a evita interpretările eronate și abuzurile ulterioare.

Nicușor Dan despre legea combaterii extremismului: În orice formă îmi va trimite Camera Deputaților proiectul, eu îl voi promulga

Nicușor Dan despre legea combaterii extremismului: „Indiferent de forma în care o voi primi de la Camera Deputaților, o voi promulga”

Recent, președintele României, Nicușor Dan, a făcut o serie de declarații importante legate de legea privind combaterea extremismului, care a generat numeroase dezbateri în spațiul public și în rândul parlamentarilor. În ciuda unor opinii critice exprimate anterior, șeful statului și-a reafirmat angajamentul ferm de a promulga această lege, indiferent de varianta în care va primi proiectul de la Camera Deputaților.

Contextul controversat al legii

Săptămâna trecută, președintele Nicușor Dan a transmis Parlamentului o cerere oficială de reexaminare a legii ce modifică Ordonanța de Urgență nr. 31/2002, prin care se stabilesc noi instrumente pentru prevenirea și combaterea extremismului. Motivația principală a acestei solicitări a fost legată de faptul că anumite prevederi ale legii sunt formulate într-un mod ambigu, ceea ce ar putea permite interpretări excesiv de largi și abuzuri în aplicarea normelor.

Această cerere de reexaminare a fost discutată luni în plenul Senatului, care, în calitate de primă cameră sesizată, a respins-o cu o majoritate considerabilă. Astfel, proiectul a fost aprobat în forma actuală, fără modificările propuse de președinte, ceea ce a deschis calea către trimiterea lui către Camera Deputaților pentru dezbateri finale.

Critici privind vagitatea și riscul abuzurilor

În luna iulie, anterior acestei etape, Nicușor Dan a atacat legea la Curtea Constituțională, subliniind că textul are o formulare prea vagă, care lasă loc pentru interpretări arbitrare. În opinia sa, acest lucru poate conduce la riscuri serioase în ceea ce privește drepturile fundamentale, în special libertatea de exprimare și libertatea politică.

Președintele a atras atenția că definirea extremismului trebuie să fie clară, precisă și să evite etichetările excesive sau generale, pentru a nu transforma legea într-un instrument de cenzură sau represalii politice.

Poziția fermă a președintelui: promulgarea legii

În ciuda acestor rezerve și a opoziției față de anumite prevederi, Nicușor Dan a anunțat public că va promulga legea în orice formă îi va fi transmisă de Camera Deputaților. Astfel, chiar dacă și-a exercitat prerogativele constituționale, solicitând reexaminarea și sesizând CCR, șeful statului recunoaște necesitatea adoptării unei legislații eficiente împotriva extremismului.

Această poziție denotă echilibrul pe care încearcă să îl mențină între respectarea drepturilor și libertăților democratice și imperativele de protecție a societății față de pericolele extremismului.

Implicații și următorii pași în Parlament

Legea privind combaterea extremismului vizează modificarea și completarea OUG 31/2002, principalul text normativ în domeniul prevenției și sancționării unor fapte cu impact asupra ordinii publice. Adoptarea acestei legi a fost susținută de majoritatea parlamentară actuală, în contextul creșterii preocupărilor legate de amenințările generate de grupări sau manifestări extremiste.

În perioada următoare, Camera Deputaților va juca un rol decisiv, având ultima word în adoptarea proiectului în forma finală. În cele din urmă, legea va ajunge din nou la președinte pentru promulgare.

Concluzie

Declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan arată atât îngrijorarea față de riscurile ce pot apărea din motivele legate de formularea ambiguă a acestei legi, cât și determinarea sa de a asigura intrarea în vigoare a unui cadru legal menită să stopeze fenomenele extremiste. Parlamentul, și mai ales Camera Deputaților, rămân în prim planul negocierilor finale, iar societatea civilă va monitoriza cu atenție modul în care această lege va fi implementată în practică.

Cuvinte cheie SEO: Nicușor Dan, legea combaterii extremismului, OUG 31/2002, reexaminare lege extremism, Parlamentul României, promulgare lege extremism, CCR lege extremism, protecția drepturilor fundamentale

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.