Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington

Redacția30 octombrie 2025
Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington

Pe scurt

Premierul Ilie Bolojan a comentat pe marginea retragerii trupelor americane din România, menționând că a fost informat despre această decizie prin atașatul militar de la ambasada din Washington cu două zile înainte de anunțul oficial. Deși retragerea fusese anunțată generic, fără detalii specifice, Bolojan a subliniat că bazele militare din România rămân active și toate garanțiile de securitate sunt intacte. Premierul a explicat că americanii ar fi trebuit să anunțe primii această decizie, iar Ministerul Apărării plănuise o conferință pentru miercuri, însă informația s-a scurs premergător. În același timp, țările europene, inclusiv România, și-au asumat responsabilitatea de a-și intensifica apărarea și se află în negocieri avansate pentru a accesa fondurile europene din creditul SAFE. Aceste negocieri urmează să fie finalizate în a doua jumătate a lunii noiembrie, iar CSAT va aproba planurile de dotări, asigurând astfel că România și aliații săi colaborează eficient pentru menținerea planurilor NATO. În acest fel, România își întărește apărarea națională și cooperează strâns cu partenerii internaționali pentru a se asigura că toate strategiile NATO rămân pe deplin operaționale în viitor.

Premierul Ilie Bolojan, despre retragerea trupelor americane din România: Luni am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că autoritățile române au fost informate luni despre decizia Statelor Unite de a reduce prezența trupelor americane în Europa, cu două zile înainte ca această informație să fie prezentată oficial în comisiile Camerei Reprezentanților din SUA.

Detalii despre notificare

Întrebat dacă avea cunoștință despre această decizie înainte de anunțul oficial, Bolojan a precizat că a fost informat "în general" despre intenția de reducere a trupelor americane în Europa, fără detalii specifice. "Luni, practic, am fost notificați prin atașatul militar de la ambasada din Washington, care a fost invitat la Pentagon și a fost anunțat. De asemenea, ambasadorul nostru la NATO a fost informat de ambasadorul american cu privire la aceste lucruri și am fost informați, practic, cu două zile înainte", a explicat premierul.

Impactul asupra securității României

Bolojan a subliniat că, deși nu au mai venit rotațiile trupelor americane, prezența militară a aliaților și partenerilor NATO rămâne activă în România. "Trupele aliaților, ale partenerilor din NATO, ale statelor, sunt în România, bazele militare sunt active și toate garanțiile de securitate care sunt și au fost date României, sunt în picioare", a afirmat premierul.

Comunicarea deciziei către public

Referitor la momentul în care cetățenii României au fost informați despre această decizie, Bolojan a menționat că autoritățile americane trebuiau să facă anunțul oficial. "Americanii trebuiau să anunțe primii, iar Ministerul Apărării a anunțat o conferință pentru miercuri, însă înainte de asta informația a transpirat", a explicat premierul.

Angajamentele europene pentru apărare

Bolojan a subliniat importanța angajamentelor europene în domeniul apărării. "Țările europene și-au luat fiecare un angajament să își asigure într-o pondere mai mare apărarea și ceea ce facem în aceste zile este să definitivăm negocierile pentru accesarea fondurilor europene din creditul SAFE", a declarat premierul. El a adăugat că negocierile sunt într-o fază avansată și că, în a doua jumătate a lunii noiembrie, vor fi finalizate. "Va fi convocat un CSAT care va aproba planurile noastre de dotări pe care le vom prezenta Comisiei Europene în așa fel încât să facem ceea ce ține de noi în primul rând pentru apărarea țării noastre și, sigur, să colaborăm cu aliații noștri pentru ca toate planurile NATO care rămân în picioare să fie operaționale în anii următori", a conchis Bolojan.

Contextul deciziei SUA

Decizia Statelor Unite de a reduce prezența militară în Europa vine în contextul în care administrația americană a exprimat dorința de a concentra resursele militare asupra altor priorități strategice, precum securizarea frontierei sudice și contracararea Chinei. În februarie, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că "realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în principal pe securitatea Europei". În schimb, SUA se vor concentra pe securizarea frontierei sudice și pe contracararea Chinei.

Această decizie a generat îngrijorări în rândul aliaților europeni, care subliniază importanța menținerii unei prezențe militare americane pe Flancul Estic al NATO, în special în contextul tensiunilor din regiune. De asemenea, există discuții despre posibilitatea reamenajărilor și dislocărilor de trupe în interiorul NATO, fără a afecta angajamentele față de securitatea colectivă.

Concluzie

În ciuda reducerii prezenței trupelor americane în România, autoritățile române asigură că securitatea țării rămâne garantată prin prezența activă a aliaților și prin angajamentele europene în domeniul apărării. Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța colaborării cu partenerii internaționali și a consolidării capacităților proprii de apărare pentru a face față provocărilor actuale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.