Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea „Nordis”. Modificările aduse în domeniul imobiliar

Redacția•05 decembrie 2025
Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea „Nordis”. Modificările aduse în domeniul imobiliar

Pe scurt

Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea „Nordis”, care aduce schimbări semnificative în domeniul imobiliar, vizând creșterea calității construcțiilor și modernizarea sistemului de cadastru. Legea introduce reguli stricte pentru dezvoltatori, care vor putea promite vânzarea unei locuințe viitoare doar după ce autorizația de construire este înscrisă în cartea funciară și după finalizarea procedurii de preapartamentare, sporind astfel transparența și responsabilitatea în tranzacții. În plus, actul normativ limitează avansurile cerute cumpărătorilor la maximum 5% pentru rezervări, 25% pentru realizarea structurii de rezistență și 20% pentru instalații, protejând astfel interesele investitorilor și ale familiilor care își achiziționează o locuință. Fondurile plătite nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, iar nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amenzi de până la 1% din cifra de afaceri a dezvoltatorului. Prin acest pachet de măsuri, scopul principal este creșterea încrederii în piața imobiliară, responsabilizarea dezvoltatorilor și asigurarea protecției pentru cumpărători, contribuind astfel la un sector imobiliar mai sigur și mai transparent în România.

Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea „Nordis”. Modificările aduse în domeniul imobiliar

Președintele Nicușor Dan a promulgat Legea „Nordis”: schimbări esențiale în sectorul imobiliar

Președintele Nicușor Dan a semnat și a promulgat Legea „Nordis”, un pachet legislativ inovator menit să aducă o reformă profundă în domeniul imobiliar din România. Acest act normativ introduce modificări importante care vizează atât calitatea construcțiilor, cât și funcționarea sistemului de cadastru, punând un accent special pe protecția cumpărătorilor și responsabilitatea dezvoltatorilor imobiliari.

Reguli stricte pentru dezvoltatori și garanții pentru cumpărători

Conform declarațiilor președintelui, legea vine cu modificări ce stabilesc un nou cadru legal mai riguros privind calitatea în construcții, dar și o reglementare clară a proceselor de înregistrare în cartea funciară. Printre cele mai importante schimbări se numără impunerea unor condiții clare pentru dezvoltatori în ceea ce privește promisiunile de vânzare a locuințelor încă din faza incipientă.

Astfel, potrivit noilor prevederi, dezvoltatorii nu vor mai putea oferi spre vânzare o locuință viitoare decât după ce autorizația de construire este evidențiată în cartea funciară și după ce este parcurse etapele de preapartamentare — o procedură care asigură trasabilitatea și claritatea situației juridice a imobilului.

Limitarea avansurilor și transparența plăților

Alt aspect esențial al legii îl reprezintă plafonarea avansurilor pe care cumpărătorii le pot plăti în cadrul contractelor de promisiune de vânzare-cumpărare. Astfel, sumele avansate sunt clar limitate: maximum 5% din prețul total se poate solicita pentru rezervarea locuinței, până la 25% în faza de realizare a structurii de rezistență, iar în cazul instalării instalațiilor, avansul nu va depăși 20%.

Aceste restricții au rolul de a diminua riscurile financiare la care sunt expuși cumpărătorii și de a preveni situațiile în care banii sunt utilizați necorespunzător sau în scopuri nepermise.

Mai mult, fondurile plătite de către cumpărători vor putea fi folosite exclusiv pentru obiectivele stipulate expres în lege, iar orice abatere va fi sancționată cu amenzi severe, ce pot ajunge până la 1% din cifra de afaceri a dezvoltatorului respectiv. Această măsură urmărește să confere un nivel sporit de transparență și responsabilitate în gestionarea finanțelor implicate în tranzacțiile imobiliare.

Creșterea încrederii și protejarea drepturilor investitorilor

Președintele Nicușor Dan a subliniat că, prin acest pachet legislativ, se dorește în primul rând consolidarea încrederii în piața imobiliară românească. „Scopul măsurilor adoptate este să responsabilizăm dezvoltatorii, dar și să garantăm protecția investitorilor și a familiilor care cumpără o locuință — aceștia trebuie să aibă siguranța că tranzacțiile sunt corecte și că investiția lor este protejată”, a transmis șeful statului.

Legea „Nordis” este privită ca un pas important spre modernizarea domeniului construcțiilor și înregistrării imobilelor, aducând mai multă disciplină și predictibilitate într-un sector în care, până acum, orice lipsă de reglementare putea crea incertitudini majore pentru cei implicați.

Perspective asupra pieței imobiliare

Intrarea în vigoare a noii legi va influența în mod direct dinamica pieței imobiliare, ceea ce ar trebui să reflecte o stabilitate crescută și o protecție sporită pentru cei care doresc să-și cumpere locuințe. Responsabilizarea dezvoltatorilor prin reguli clare și sancțiuni stricte va reduce riscurile unor practici speculative sau frauduloase.

Mai mult, prin coerența normativă adusă în sistemul de cadastru și în calitatea construcțiilor, viitorii posesori de locuințe vor beneficia de un cadru legal predictibil, care să le ofere garanții solide asupra investiției făcute.

În concluzie, Legea „Nordis” promulgată de președintele Nicușor Dan marchează o etapă importantă în evoluția legislației imobiliare din România. Aceasta aduce reguli clare, limitări ale avansurilor și sancțiuni pentru nereguli, contribuind la creșterea transparenței, protecției consumatorilor și responsabilității dezvoltatorilor. O schimbare binevenită pentru un sector vital pentru dezvoltarea economică și calitatea vieții românilor.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.