Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Protest la Cotroceni în ziua consultărilor pe Justiție. Declic anunță „protestul colind”: „Colindăm, justiția să reparăm!”

Redacția21 decembrie 2025
Protest la Cotroceni în ziua consultărilor pe Justiție. Declic anunță „protestul colind”: „Colindăm, justiția să reparăm!”

Pe scurt

Pe 22 decembrie, începând cu ora 9:30, în fața Palatului Cotroceni, va avea loc „protestul colind” organizat de Declic, sub sloganul „Colindăm, justiția să reparăm!”, o manifestare pașnică și simbolică menită să atragă atenția asupra problemelor grave din sistemul judiciar românesc. Această acțiune coincide cu consultările organizate de Administrația Prezidențială cu magistrații, pe fondul dezvăluirilor privind întârzierile și blocajele în dosarele de corupție majore, care afectează Statul de drept și încrederea publicului în justiție. Participanții la protest vor transmite mesaje de solidaritate pentru magistrații care au denunțat public presiunile și abuzurile la adresa independenței Justiției, dar și pentru cei implicați în discuțiile de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Denisa Soare, coordonatoarea Declic, subliniază responsabilitatea morală a președintelui României de a reacționa ferm și public la aceste dezvăluiri, avertizând că lipsa unei reacții clare favorizează capturarea sistemului judiciar, punând în pericol independența Justiției. Astfel, „protestul colind” devine un simbol al vigilenței civice și un apel la acțiune pentru repararea unui sistem esențial pentru statul de drept din România.

Protest la Cotroceni în ziua consultărilor pe Justiție. Declic anunță „protestul colind”: „Colindăm, justiția să reparăm!”

Protest la Cotroceni în ziua consultărilor pe Justiție: „Colindăm, justiția să reparăm!”

Luni, 22 decembrie, în fața Palatului Cotroceni, începând cu ora 9:30, organizatorii platformei civice Declic anunță un protest inedit sub sloganul „Colindăm, justiția să reparăm!”. Această acțiune pașnică și simbolică vizează exercitarea presiunii civice într-un moment crucial pentru sistemul judiciar, marcând ziua în care la Cotroceni vor avea loc consultări pe tema Justiției.

Contextul protestului: dezbateri tensionate despre reformele Justiției

Protestul este organizat în ziua în care Administrația Prezidențială a programat discuții cu magistrații, ca urmare a dezvăluirilor tot mai ample privind modalitățile prin care dosarele-cheie de corupție sunt amânate sistematic, uneori până la stingerea termenului de prescripție, sau blocate prin diverse mecanisme birocratice.

Reprezentanții Declic susțin că aceste practici compromit fundamental statul de drept și subminează încrederea publică în justiție, fapt pentru care cetățenii trebuie să rămână activi și atenți la evoluțiile din sistem. Prin protestul lor, organizatorii vor să transmită un mesaj clar și să susțină moral magistrații care au ales să vorbească deschis despre problemele interne și presiunile suferite.

„Protestul colind” – o manifestare pașnică și simbolică

Pe durata consultărilor ce vor avea loc la Palatul Cotroceni, participanții la „protestul colind” vor purta mesaje de solidaritate pentru judecătorii și procurorii care au atras atenția publicului asupra problemelor sistemice, dar și pentru cei implicați direct în discuțiile cu președintele României, Nicușor Dan.

Organizatorii subliniază că această formă de protest a fost gândită să sprijine din punct de vedere moral persoanele din sistemul judiciar care încă își asumă riscuri, condamnând presiunile și atacurile ce pun în pericol independența justiției.

Apel către președintele României

Denisa Soare, coordonatoarea campaniei de la Declic, a atras atenția asupra importanței intervenției clare din partea președintelui. „România are nevoie ca șeful statului să emită un semnal ferm – dezvăluirile privind abuzurile din Justiție nu pot fi trecute cu vederea”, a afirmat aceasta.

Fără o reacție promptă și decisivă, susține Soare, riscul ca sistemul judiciar să fie capturat de interese politice sau obscure devine din ce în ce mai real și iminent. „Tăcerea poate fi interpretată drept complicitate și oferă un avânt celor care încearcă să limiteze independența Justiției”, explică coordonatoarea Declic.

De ce este important acest protest?

Într-un context în care echilibrul democratic al țării este pus sub semnul întrebării de întârzierile și blocajele din dosarele de corupție, societatea civilă își reafirmă rolul de gardian al statului de drept. Inițiativa „protestului colind” este o încercare creativă și nonviolentă de a menține justiția în atenția publică și de a mobiliza cetățenii în sprijinul unei reforme sincere și eficiente.

Pe lângă mesajul de susținere pentru magistrați, manifestarea simbolizează și chemarea la responsabilitate a tuturor actorilor politici și instituționali implicați, în special a președintelui, care poate influența decisiv evoluția reformelor judiciare.

Concluzii

„Colindăm, justiția să reparăm!” pare astfel nu doar un simplu slogan, ci o pledoarie civică pentru o Românie în care legea să fie aplicată corect, fără întârzieri sau interferențe. Protestul de la Cotroceni este un moment important în calendarul civic al anului, marcând o conștientizare tot mai largă a provocărilor sistemului judiciar și necesitatea unei mobilizări continue pentru apărarea independenței justiției și a statului de drept.


Ziua de 22 decembrie va fi urmărită cu interes, fiind posibil un moment de cotitură în relația dintre societatea civilă, magistrați și puterea politică din România. Protestul Declic reprezintă o voce activă care nu se lasă redusă la tăcere și cere transparență, reformă și respect pentru justiție.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.