Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Radu Marinescu spune că nu a primit plângerea împotriva Oanei Gheorghiu

Redacția11 noiembrie 2025
Radu Marinescu spune că nu a primit plângerea împotriva Oanei Gheorghiu

Pe scurt

Radu Marinescu a declarat că nu a primit plângerea penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu și nu a participat la adoptarea sau semnarea acesteia, precizând că se află în străinătate și că, în calitate de ministru, trebuie să fie prudent și să nu comenteze temeinicia sesizării organelor de urmărire penală. Acesta a apreciat poziția președintelui Nicușor Dan, care a calificat declarațiile vicepremierului despre pensiile speciale drept „nefericite” și „emoționale”, iar reacția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a cerut anchetarea Oanei Gheorghiu pentru incitare la violență, ură sau discriminare, ca fiind exagerată. CSM a sesizat oficial organele abilitate pentru investigarea acuzațiilor privind infracțiunea prevăzută de articolul 369 din Codul Penal, în urma declarațiilor controversate ale vicepremierului la adresa magistraților. Președintele Nicușor Dan a subliniat că nu va semna cererea de urmărire penală și consideră că Oana Gheorghiu trebuie să-și păstreze funcția, deoarece greșeala sa nu este una majoră, evidențiind în același timp că magistrații nu trebuie transformați în „vinovați de serviciu”. Această situație reflectă tensiunile actuale din politica românească privind pensiile speciale și modul în care autoritățile reacționează la criticile aduse sistemului judiciar, oferind o perspectivă importantă asupra dialogului dintre puterea executivă și instituțiile juridice din România.

Radu Marinescu spune că nu a primit plângerea împotriva Oanei Gheorghiu

Radu Marinescu: „Nu am primit plângerea penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu”

Ministrul Radu Marinescu a declarat recent, într-un interviu pentru Digi24, că nu a primit plângerea penală depusă împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu și că nu a fost implicat în procesul de adoptare sau semnare a acesteia. Afirmațiile sale vin în contextul unui scandal generat de declarațiile critice ale vicepremierului privind pensiile speciale ale magistraților, care au dus la o reacție dură din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Clarificări din partea ministrului Radu Marinescu

Întrebat dacă plângerea penală contra Oanei Gheorghiu a ajuns în subordinea sa, Radu Marinescu a răspuns că nu, menționând că se afla în străinătate și nu a participat la nicio decizie legată de acest demers. De asemenea, ministrul a subliniat că, în calitatea sa de membru al Executivului, trebuie să evite declarațiile pripite, motiv pentru care nu dorește să comenteze temeinicia plângerii sau procedura de sesizare a organelor de urmărire penală.

„Am observat în această dimineață opinia domnului președinte Nicușor Dan, pe care o consider reflectând fidel situația actuală. Declarația doamnei vicepremier a fost – așa cum a și spus președintele – nefericită, poate un pic exagerată, și exprimată într-un context emoțional. Reacția CSM, așa cum o înțeleg, nu a ajuns la o concluzie finală prin faptul că președintele nu a acordat avizul cererii”, a explicat Marinescu.

Ministrul a specificat clar că nu a fost implicat în discuțiile din cadrul guvernului referitoare la această plângere, nu a votat în favoarea sau împotriva ei și „în mod evident nu am semnat această plângere”.

CSM cere anchetarea Oanei Gheorghiu

Demersul a pornit de la Consiliul Superior al Magistraturii, care a solicitat organele competente să investigheze vicepremierul Oana Gheorghiu pentru infracțiunea de incitare la violență, ură sau discriminare, conform articolului 369 din Codul Penal. Decizia CSM s-a bazat pe declarațiile vicepremierului făcute în contextul dezbaterii privind pensiile speciale ale magistraților, declarații considerate de consiliu ca fiind intolerabile din punct de vedere legal.

CSM a transmis oficial: „Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare prevăzute de dispozițiile art. 369 din Codul Penal”.

Reacția președintelui Nicușor Dan

În această atmosferă tensionată, președintele Consiliului General al Municipiului București, Nicușor Dan, a luat atitudine, considerând că declarațiile vicepremierului au fost „nefericite”, dar că reacția CSM este „exagerată”. El a anunțat că nu va semna cererea de urmărire penală împotriva Oanei Gheorghiu și a susținut că aceasta trebuie să-și păstreze funcția.

„Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost exagerată. Nu voi semna cererea de urmărire penală. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu este o greșeală atât de gravă încât să fie îndepărtată. Din păcate, magistrații au devenit un fel de țapi ispășitori, ceea ce nu este normal”, a afirmat Nicușor Dan marți dimineața, făcând referire la contextul tensionat dintre executiv și mediul magistraturii.


Acest episod pune în evidență tensiunile tot mai mari dintre anumite segmente ale guvernului și CSM, pe fondul criticilor privind pensiile speciale, un subiect extrem de sensibil în România. Deocamdată, ministrul Radu Marinescu evită să se pronunțe clar asupra măsurilor legale ce îi vizează pe cei implicați, iar președintele Capitalei adoptă o poziție mai conciliantă, semnalând nevoia de prudență și de păstrare a echilibrului într-o discuție publică adesea inflamabilă.

Continuăm să urmărim evoluția acestei situații care are potențialul de a influența echilibrul politic și instituțional în perioada următoare.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.