Știri naționale și internaționale

Rusia se deconectează. Moscova și mai multe de regiuni au rămas fără comunicații și internet

Redacția•27 noiembrie 2025

Pe scurt

Rusia se confruntă cu o deconectare masivă a internetului mobil, afectând regiuni precum Belgorod și Rostov, unde locuitorii au raportat întreruperi semnificative în comunicații și transportul public, validatoarele de bilete nefuncționând din cauza lipsei conexiunii. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat blocarea parțială a internetului mobil începând cu 26 noiembrie, menționând că decizia, deși neclară în proveniență, urmărește sporirea securității, dar afectează negativ sistemele regionale de alertă și alte servicii de protecție. Această măsură survine în contextul „luptei împotriva amenințării dronelor”, intensificate după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele au atacat avioanele strategice rusești. Deși întreruperea internetului mobil este menită să împiedice controlul dronelor, experții avertizează că acestea pot naviga și fără conexiune mobilă, însă cu o precizie redusă, riscând să deviaze și să lovească zone rezidențiale neintenționat. În ciuda acestor probleme, canalele regionale de avertizare prin Telegram continuă să transmită notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, ceea ce oferă locuitorilor o sursă vitală de informare în timpul acestor întreruperi. Astfel, blocarea internetului mobil în anumite regiuni ale Rusiei reflectă o strategie controversată de securitate ce combină reduceri în comunicații cu riscuri sporite pentru populația civilă, generând disponibilitate limitată a serviciilor esențiale și provocând nemulțumiri în rândul cetățenilor afectați.

În ultimele zile, mai multe regiuni din Rusia, inclusiv capitala Moscova, au fost afectate de întreruperi masive ale serviciilor de comunicații și internet. Locuitorii raportează dificultăți în accesarea rețelelor, dar și în primirea alertelor legate de bombardamente sau atacuri cu drone. Canalele regionale de avertizare, care funcționează în principal prin Telegram, rămân în continuare o sursă esențială de informare în aceste condiții dificile. Totodată, au fost semnalate probleme și în transportul public, unde validatoarele de bilete ce operează pe baza internetului mobil au încetat să mai funcționeze.

Blocarea internetului mobil în regiunea Belgorod

Unul dintre cele mai semnificative cazuri a avut loc în regiunea Belgorod, unde internetul mobil a fost oprit încă din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a serviciului, precizând că autoritățile locale nu au fost informate cine a decis blocarea conexiunii. Oficialul a afirmat că această măsură „sporește securitatea”, însă în același timp afectează diverse activități cotidiene, inclusiv sistemul de alertă și alte mecanisme de protecție comunitară.

Reclamații venite din regiunea Rostov și alte zone

De asemenea, locuitorii regiunii Rostov s-au plâns de întreruperile repetate ale rețelelor de internet și comunicații. Aceste probleme nu sunt un caz izolat – în întreaga lună noiembrie au fost raportate deja mai multe întreruperi masive, iar criza de joi a evidențiat și mai accentuat fragilitatea infrastructurii de comunicații. Totuși, în unele cazuri, sistemele de alertă și comunicațiile autorizate de autoritățile centrale și-au continuat funcționarea, chiar și pe timp de criză.

„Lupta” împotriva amenințării dronelor, motiv pentru restricții

Autoritățile din mai multe regiuni au justificat aceste măsuri, afirmând că ele reprezintă un efort de combatere a „amenințării dronelor”. Fenomenul a căpătat amploare în contextul recent al operațiunii ucraineane denumite „Web”, când dronele de atac au lovit mai multe avioane strategice ale Federației Ruse, provocând pagube importante în infrastructura militară.

Riscurile legate de întreruperea internetului mobil

Deși întreruperea internetului mobil este concepută să limiteze controlul prin comunicații al dronelor, experții subliniază că aceste vehicule aeriene pot funcționa și fără acces la internet mobil. Totuși, în absența unei conexiuni stabile, acuratețea navigației dronelor scade, ceea ce poate duce la lovirea unor ținte eronate. Specialistii avertizează că, fără corecții în timp real, dronele pot devia considerabil de la traiectoria planificată, riscul ca acestea să atingă zone rezidențiale fiind semnificativ crescut.

Impactul asupra vieții cotidiene a cetățenilor

Pe lângă implicările militare, lipsa accesului la internet mobil are efecte directe asupra vieții de zi cu zi a populației. În transportul public, de exemplu, validatoarele electronice de bilete nu au funcționat, provocând disconfort și întârzieri în circulație. Astfel, restricțiile impuse ca parte a „protecției” se răsfrâng asupra activităților civice, afectând atât siguranța, cât și confortul locuitorilor din regiunile afectate.

În concluzie, deconectările masive din Rusia, de la Moscova până în regiuni precum Belgorod și Rostov, reflectă tensiunile continuu crescânde generate de conflictul cu Ucraina și noi amenințări tehnologice. În încercarea de a-și proteja infrastructura militară, autoritățile au ales varianta reducerii accesului la internet mobil, însă această strategie vine cu costuri semnificative pentru populația civilă și nu elimină complet vulnerabilitatea la atacurile cu drone. Situația rămâne dinamică, iar evoluțiile în domeniul comunicațiilor și securității rămân sub supraveghere atentă.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.