Știri naționale și internaționale

Senatul supune la vot moțiunea inițiată de AUR împotriva Dianei Buzoianu. PSD a anunțat că va susține demersul. Bolojan este prezent în plen

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

Senatul României a început dezbaterea și votul moțiunii simple inițiate de AUR împotriva ministrei Mediului, Diana Buzoianu, acuzată de opoziție că a permis o criză gravă a apei potabile în județele Prahova și Dâmbovița, unde peste 100.000 de locuitori au rămas fără apă, căldură și apă caldă, trăind în condiții comparate cu Evul Mediu. Ministra Buzoianu a respins acuzațiile, catalogând moțiunea drept un demers politic superficial și un „film prost”, menit mai degrabă să creeze spectacol decât să rezolve problemele reale, apreciind că este o „făcătură scrisă cu majuscule emoționale și minuscule intelectuale”. În acest context, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a anunțat că toți senatorii social-democrați vor vota în favoarea moțiunii, subliniind lipsa de responsabilitate a ministrei care a lăsat mii de oameni fără apă și a afirmat că guvernarea trebuie să-și asume responsabilitatea. În schimb, fostul ministru PNL al Mediului, Mircea Fechet, a declarat că Partidul Național Liberal nu va susține moțiunea sau o eventuală moțiune de cenzură împotriva Guvernului, deși personal ar fi demisionat pentru situația creată, considerând că această criză ar fi putut fi evitată. Premierul și senatorul Ilie Bolojan este prezent la dezbateri, sprijinind activitatea ministrei, în timp ce moțiunea AUR solicită demisia Dianei Buzoianu din cauza gestionării defectuoase a situației de la Barajul Paltinu. Această situație tensionată reflectă o confruntare politică majoră în Senatul României și aduce în prim-plan problema crizei apei potabile în zone esențiale pentru populație, făcând din această dezbatere un subiect de mare interes public și politic la nivel național.

Senatul discută și supune la vot moțiunea AUR împotriva Dianei Buzoianu, PSD anunță susținere; premierul Bolojan prezent în plen

Senatul României a început luni dezbaterea moțiunii simple depusă de AUR împotriva Dianei Buzoianu, ministrul Mediului, moțiune ce cere demisia acesteia pe fondul crizei de apă potabilă din județele Prahova și Dâmbovița, care afectează peste 100.000 de oameni. În ședința de plen sunt prezenți 95 dintre cei 133 de senatori, iar premierul și senatorul Ilie Bolojan participă activ la dezbateri, arătându-și astfel susținerea față de ministra vizată.

Diana Buzoianu respinge acuzațiile: „Moțiunea e un spectacol ieftin, nu un document politic”

În discursul său susținut în fața senatorilor, Diana Buzoianu a respins ferm acuzațiile formulate prin această moțiune simplă, redenumind-o un „film prost, fără acțiune sau scenariu” și un demers „cerut de PSD și orchestrat de AUR și SOS”. Ministra a caracterizat textul moțiunii drept o „făcătură scrisă cu majuscule emoționale și minuscule intelectuale”, susținând că acest demers nu are la bază probleme reale ci „setea de spectacol”.

Recunoscând gravitatea situației de la Barajul Paltinu, ce a generat penuria de apă, Buzoianu a făcut distincția clară între problematica reală și exploatarea politică a evenimentelor.

PSD va vota unitar pentru demisia Dianei Buzoianu

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a confirmat în mod categoric că toți senatorii social-democrați vor susține moțiunea împotriva ministrei Mediului. „Să lași peste 120.000 de oameni fără apă o perioadă lungă, ceea ce s-a întâmplat la Paltinu, arată lipsă totală de responsabilitate”, a subliniat Zamfir într-un interviu pentru Digi24. El a precizat că USR trebuie să înțeleagă că o poziție guvernamentală impune asumarea totală a răspunderii, iar PSD nu poate fi solidar cu „incompetența și minciuna”.

La întrebarea dacă votul va fi unul în bloc, liderul social-democrat a răspuns fără echivoc: „Absolut toți senatorii PSD vor vota pentru moțiune, pentru că nu putem accepta neasumarea responsabilității.”

PNL nu sprijină moțiunea, dar fost ministru admite că Buzoianu ar fi trebuit să demisioneze

Reprezentanții PNL au anunțat oficial că nu vor susține moțiunea simplă, nici pe aceasta, nici pe cea de cenzură împotriva întregului Guvern. Mircea Fechet, fost ministru PNL al Mediului, a subliniat că, deși partidul său rămâne angajat în coaliție alături de PSD și USR, în situația Dianei Buzoianu, el însuși ar fi optat pentru demisie.

Fechet a declarat la Antena 3 CNN că situația din Prahova putea fi gestionată mai bine și criza de la Barajul Paltinu ar fi putut fi evitată, făcând astfel un apel la o mai mare responsabilitate în administrația publică.

Context: criza apei în Prahova și Dâmbovița – cauze și consecințe

Moțiunea intitulată „Prahova sub asediu: peste 100.000 de români condamnați la sete și boală sub privirea complice a ministrei Mediului, Diana Buzoianu” a fost formulată de AUR pentru a denunța situația dramatică creată în două județe din sudul țării. Localnicii au rămas fără apă potabilă, fără apă caldă și chiar căldură, ajungând să trăiască „ca în Evul Mediu”, conform declarațiilor parlamentarilor AUR.

Situația gravă a fost generată în special de criza de la Barajul Paltinu, care alimentează cu apă o zonă extinsă, dar din cauza unor deficiențe în management și infrastructură, toți cei afectați s-au confruntat cu pene prelungite în alimentarea cu apa potabilă.

În aceste condiții, ședința Senatului de luni este privită ca un moment-cheie în evaluarea responsabilității politice a Dianei Buzoianu în contextul acestei crize majore, PSD poziționându-se ferm împotriva sa, în timp ce PNL rămâne rezervat, dar nu exclude criticile interne.

Premierul Ilie Bolojan, prin prezența în plen și intervențiile sale, a intenționat să arate susținere pentru ministrul Mediului, menținând însă deschidere pentru dialog și soluționarea problemelor reale ale cetățenilor din Prahova și Dâmbovița.

Concluzie

Moțiunea simplă depusă de AUR aduce în prim-plan o problemă acută cu impact social, forțând întreaga clasă politică să își asume poziții clare față de gestionarea crizei apei în România. Rămâne de văzut care va fi rezultatul votului în plenul Senatului și dacă va produce schimbări în conducerea Ministerului Mediului sau în politica guvernamentală a coaliției.

Articol realizat pe baza celor mai recente informații despre dezbaterea moțiunii simple împotriva ministresei Mediului, Diana Buzoianu, din data de 3 iulie 2023.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.