România a încheiat luna decembrie cu cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. În timp ce media UE coboară ușor, prețurile la noi continuă să crească într-un ritm mai alert – lucru resimțit direct la cumpărături și în facturi, inclusiv la Constanța.
Cum arată tabloul inflației în UE
Media europeană scade, România rămâne pe ultimul loc în clasament
Potrivit Eurostat, rata medie anuală a inflației în Uniunea Europeană a ajuns în decembrie la aproximativ 2,3–2,7%, ceea ce arată că, la nivel european, valul de scumpiri începe să se domolească. În zona euro, inflația este chiar mai mică, în jur de 1,9–2%, aproape de ținta asumată de Banca Centrală Europeană.
În acest context, România iese în evidență: datele recente arată că țara noastră are cea mai mare inflație din UE, cu o rată anuală în jur de 5,5–8,6%, mult peste media europeană și de câteva ori mai mare decât în state precum Franța, Italia sau Cipru, aflate în partea de jos a clasamentului.
În ultimele luni, România a tot apărut pe primul loc la inflație în statistici, fie că vorbim de date pentru august, octombrie sau decembrie, ceea ce arată că nu este un accident punctual, ci o situație persistentă.
Ce anume se scumpește cel mai mult
Serviciile și alimentele, principalele motoare ale inflației
La nivelul zonei euro, serviciile au cea mai mare contribuție la inflație, urmate de alimente, băuturi alcoolice și tutun, în timp ce energia trage în jos rata generală, prin ieftiniri sau creșteri foarte mici. Același tipar se regăsește, într-o formă accentuată, și în România.
Pentru țara noastră, datele statistice arată că:
- serviciile au avut creșteri anuale de prețuri de aproape două cifre în unele luni (transport, întreținerea locuinței, diverse servicii pentru populație)
- mărfurile alimentare continuă să se scumpească mai rapid decât cele nealimentare
- componentele cu prețuri mai volatile (cum ar fi energia) au alternat perioade de creșteri cu perioade de scăderi, dar nu au reușit să compenseze restul scumpirilor.
De ce contează asta pentru Constanța
Bugetele familiilor, sub presiune
Pentru constănțeni, faptul că România este „fruntașă” la inflație înseamnă în practică:
- coșul zilnic este tot mai scump – de la alimentele de bază până la produse de curățenie
- serviciile locale urcă în preț – de exemplu, transport, reparații, coafor, servicii medicale private, restaurante
- chiria și întreținerea locuinței pot pune presiune suplimentară pe buget, mai ales în cartierele aglomerate sau în zonele turistice, unde cererea este ridicată.
Într-un oraș-port precum Constanța, unde prețurile sunt influențate și de sezonul turistic, de costurile logistice și de nivelul chiriilor, inflația peste media UE se simte de două ori: atât în costul vieții de zi cu zi, cât și în cheltuielile de vacanță sau de weekend la mare pentru vizitatori.
Cum se vede în timp: România, repetentă la capitolul inflație
Eurostat și alte instituții europene au semnalat în repetate rânduri că România rămâne în topul țărilor cu cele mai mari creșteri de prețuri, chiar și în perioade când, la nivel european, inflația se temperează.
În unele luni din 2025, rata inflației din România a fost de aproximativ trei ori mai mare decât media UE, semn că măsurile de stabilizare a prețurilor au avut un efect limitat sau întârziat.
Chiar dacă datele naționale arată o tendință lent descendentă față de vârfurile din anii trecuți, nivelul actual rămâne ridicat și este atent urmărit de Banca Națională și de instituțiile europene.
Ce urmează și la ce ar trebui să fim atenți
Economiștii se așteaptă ca inflația să continue să scadă pe termen mediu, dar avertizează că România poate rămâne, pentru o perioadă, peste media UE, din cauza unor factori precum:
- decalaje de venituri și productivitate față de vestul Europei
- ajustări de taxe și accize
- volatilitatea prețurilor la energie și alimente.
Pentru constănțeni, asta înseamnă că prudența în gestionarea bugetului rămâne importantă: comparați prețurile, urmăriți promoțiile reale, evitați îndatorarea excesivă și fiți atenți la cheltuielile recurente (utilități, abonamente, credite).
„Azi în Constanța” va urmări în continuare datele publicate de Eurostat și Institutul Național de Statistică și va reveni cu analize despre cum se traduc cifrele mari din rapoarte în impact concret pentru locuitorii orașului.