O nouă lege a cetățeniei intrată recent în vigoare în Ucraina permite, în anumite condiții, dubla cetățenie – însă România nu se regăsește pe lista scurtă de state cu care Kievul acceptă oficial acest regim. Decizia stârnește îngrijorare în rândul comunităților românești de peste graniță și ridică semne de întrebare și la malul mării, unde trăiesc mulți constănțeni cu legături de familie în Ucraina.
Ce prevede noua lege a cetățeniei în Ucraina
Legea a intrat în vigoare la 16 ianuarie 2026
Autoritățile de la Kiev au pus în aplicare, de la 16 ianuarie 2026, o lege nouă privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene. Actul introduce în mod oficial posibilitatea de cetățenie multiplă, dar numai în raport cu anumite state stabilite printr-o listă specială adoptată de guvern.
Lista a fost aprobată de Cabinetul de Miniștri al Ucrainei la 5 noiembrie 2025 și stabilește cu ce țări Ucraina acceptă, în mod explicit, dubla cetățenie, fără ca ucrainenii care iau o a doua cetățenie să fie obligați să renunțe la cea ucraineană.
Cele cinci state acceptate pentru dublă cetățenie
Potrivit informațiilor publicate de presa ucraineană și preluate de mai multe instituții media din România, lista include doar cinci state:
- Germania
- Cehia
- Polonia
- Statele Unite ale Americii
- Canada
Pentru cetățenii ucraineni care dobândesc cetățenia unuia dintre aceste state, legea permite păstrarea cetățeniei ucrainene. În sens invers, etnicii ucraineni care trăiesc în aceste țări pot obține cetățenia Ucrainei prin proceduri simplificate, în anumite condiții prevăzute de lege.
România nu este inclusă în acest grup restrâns, deși este stat membru al Uniunii Europene, vecin direct al Ucrainei și unul dintre principalii susținători ai Kievului după declanșarea invaziei ruse.
România lipsește de pe listă: de ce contează
Impact asupra comunităților românești din Ucraina
Absența României de pe lista statelor pentru care este recunoscută dubla cetățenie îi afectează în primul rând pe românii din Ucraina, în special din regiunile Cernăuți, sudul Basarabiei (zona Odesa) și Maramureșul istoric – comunități cu legături puternice de familie, culturale și istorice cu România.
Pentru cetățenii ucraineni care iau cetățenia română, situația rămâne complicată: în lipsa unui acord sau a includerii României pe lista oficială, aceștia nu beneficiază de același regim clar de dubla cetățenie ca în cazul persoanelor care devin, de pildă, cetățeni germani sau polonezi. Unele analize media atrag atenția că românii din Ucraina ar putea fi puși în viitor în situația de a alege între cetățenia ucraineană și cea română, spre deosebire de cei care obțin cetățenia unui stat aflat pe listă.
Reacții și nemulțumiri în spațiul public
Decizia Kievului a stârnit nemulțumiri în comunitatea românească din Ucraina și reacții critice în mediul politic de la București. Partidul Social Democrat a solicitat în mod public Administrației Prezidențiale, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să ceară explicații urgente Ucrainei și să clarifice motivele pentru care România a fost omisă, subliniind că măsura ar afecta direct românii din Ucraina.
În același timp, comentarii critice au venit și din partea unor politicieni din opoziție, care reproșează autorităților române lipsa unei reacții ferme și consideră că excluderea României contrastează cu sprijinul consistent – inclusiv umanitar, economic și militar – oferit Ucrainei după 2022.
De ce este important subiectul pentru Constanța
Legături de familie și fluxuri de migrație prin portul și județul Constanța
Pentru publicul „azi în Constanța”, subiectul nu este deloc unul îndepărtat. În ultimii ani, portul Constanța și județul în ansamblu au devenit un punct-cheie pentru refugiați și lucrători ucraineni, dar și pentru români din zonele istorice ale Ucrainei care revin în țară sau circulă frecvent între cele două state.
Numeroși constănțeni au rude sau prieteni în regiunile cu comunități românești din Ucraina, iar situația juridică a cetățeniei poate influența concret viața acestor familii:
- condițiile de obținere sau păstrare a cetățeniei române de către românii din Ucraina;
- posibilitatea de a trăi și munci legal în România, inclusiv în Constanța;
- decizia unor familii de a se reloca definitiv la malul mării sau de a păstra o mobilitate constantă între cele două țări.
Faptul că România nu este, deocamdată, pe lista statelor cu care Ucraina acceptă oficial dubla cetățenie adaugă un nivel suplimentar de incertitudine pentru aceste comunități.
Ce urmează
Noua lege a cetățeniei este deja în vigoare, însă modul în care va fi aplicată în practică – mai ales în cazul comunităților istorice – depinde și de dialogul politic dintre București și Kiev în lunile următoare.
Pentru moment, autoritățile române sunt chemate de o parte a scenei politice să ceară clarificări și să încerce includerea României pe lista statelor cu care Ucraina acceptă dubla cetățenie. Până la apariția unor eventuale modificări, românii din Ucraina și cei din Constanța cu legături de familie peste graniță rămân atenți la evoluția subiectului, care le poate influența direct planurile de viață, studiile copiilor și perspectivele de muncă în România sau Ucraina.