Știri naționale și internaționale

Unde se poate vota la alegerile locale de duminică. Precizările AEP

Redacția•04 decembrie 2025

Pe scurt

AEP anunță că alegătorii pot vota exclusiv la secția de votare la care sunt arondați conform adresei de domiciliu sau, după caz, a reședinței, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puțin șase luni înainte de scrutin, adică înainte de 7 iunie 2025; în București, votarea se realizează în sectorul de domiciliu sau reședință, conform Hotărârii nr. 95/2025 a Biroului electoral al circumscripției nr. 42, accesibilă online. Pentru identificarea secției exacte, alegătorii pot verifica Registrul electoral la www.registrulelectoral.ro. La alegerile locale parțiale din 12 localități, inclusiv pentru funcțiile de președinte al Consiliului Județean Buzău și primar general al Bucureștiului, au fost organizate 1.771 de secții de votare, unde votarea este posibilă între orele 7:00 și 21:00. Votul se exprimă pe baza unui act de identitate valid în ziua alegerilor, precum cartea de identitate sau pașaportul, iar cetățenii UE cu domiciliul sau reședința în România pot vota în aceleași condiții, prezentând și documente care atestă adresa sau rezidența. La intrarea în secție, actul de identitate este scanat și verificat în Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV), iar după confirmarea înscrierii în listele electorale alegătorul semnează lista electorală, primește buletinul și ștampila „VOTAT”. Votul se exprimă în cabina de vot, aplicând ștampila „VOTAT” în patrulaterul opțiunii, apoi buletinul pliat este introdus în urnă, iar ștampila este predată membrilor biroului electoral. Este strict interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot și divulgarea opțiunii în interiorul secției. Alegătorii care au dificultăți în a vota singuri pot fi însoțiți în cabina de vot de o persoană aleasă de ei, cu excepția membrilor biroului electoral, candidaților sau persoanelor acreditate, pentru a asigura un proces electoral corect și sigur. Aceste măsuri asigură desfășurarea transparentă și legală a alegerilor locale, garantând dreptul cetățenilor de a alege reprezentanții locali în condiții clare și bine reglementate.

Unde pot vota alegătorii la alegerile locale de duminică? Precizările oficiale ale AEP

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis lămuriri esențiale privind locul în care cetățenii își pot exercita dreptul de vot la alegerile locale ce vor avea loc duminică. În conformitate cu reglementările în vigoare, alegătorii se pot prezenta exclusiv la secția de votare la care sunt arondați în funcție de adresa lor de domiciliu sau, dacă este cazul, de reședință — această adresă trebuie să fi fost stabilită cu cel puțin șase luni înainte de data alegerilor, adică înainte de 7 iunie 2025.

Pentru locuitorii municipiului București, regula generală este că aceștia votează doar în sectorul în care au domiciliul sau reședința și numai la secția de vot aferentă adresei lor oficiale, cu condiția ca această reședință să fi fost înregistrată anterior datei de 7 iunie 2025. Pentru situații speciale sau excepționale privind alegătorii din Capitală, AEP recomandă consultarea Hotărârii nr. 95/2025 a Biroului Electoral al Circumscripției nr. 42 – Municipiul București, document oficial disponibil online aici.

Cum afli unde este secția ta de vot?

Pentru a afla cu exactitate la ce secție de votare ești arondat, alegătorii pot verifica gratuit și rapid adresa lor în Registrul Electoral, accesibil online la www.registrulelectoral.ro. Platforma permite o căutare simplă pe baza datelor personale, evitând astfel surprizele neplăcute în ziua votului.

Alegeri locale parțiale: distribuția secțiilor și programul de votare

Pentru scrutinul local parțial organizat în urma cu anunțului privind președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al Bucureștiului și primarii din alte 12 localități din țară, au fost deschise un număr total de 1.771 secții de votare. Votul va fi posibil între orele 07:00 și 21:00 în ziua de duminică.

Acte necesare pentru exercitarea votului

Pentru participarea la vot, fiecare alegător trebuie să prezinte un act de identitate valabil în ziua scrutinului. Sunt acceptate următoarele documente:

Cartea de identitate (clasică sau electronică)
Cartea de identitate provizorie
Buletinul de identitate
Pașaportul diplomatic sau diplomatic electronic
Pașaportul de serviciu sau pașaportul de serviciu electronic
Carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare)

Cetățenii Uniunii Europene cu domiciliul sau reședința în România au dreptul să voteze în aceleași condiții, cu respectarea normelor legale care prevăd înregistrarea prealabilă și prezentarea documentelor specifice, care trebuie să ateste adresa de domiciliu sau reședință pe teritoriul României, precum certificatul de înregistrare sau cartea de rezidență permanentă.

Procedura la secția de vot

La intrarea în secția de vot, actul de identitate este scanat și verificat prin Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenței la Vot (SIMPV). După confirmarea înscrierii în listele electorale, alegătorul semnează corespunzător și primește buletinul de vot împreună cu ștampila „VOTAT”.

Votul se exprimă în cabina special amenajată, aplicând ștampila pe opțiunea aleasă, iar apoi buletinul este pliat și introdus în urnă. Este obligatoriu ca după vot, ștampila să fie restituită membrilor biroului electoral.

Este strict interzisă fotografierea sau filmarea buletinului de vot, precum și orice altă formă de divulgare a opțiunii exprimate în interiorul secției de vot, pentru a păstra confidențialitatea votului.

Votul însoțit

Persoanele care, din motive obiective (de exemplu, dizabilități sau alte condiții speciale), nu pot vota singure pot fi însoțite în cabina de vot de o altă persoană aleasă de ei, cu condiția ca aceasta să nu fie membru al biroului electoral, candidat sau persoană acreditată.

Alegerile locale sunt un moment important pentru fiecare comunitate, iar respectarea regulilor privind locul de vot și documentele necesare este esențială pentru un proces electoral corect și transparent. Alegătorii sunt îndemnați să verifice din timp secția la care sunt arondați și să se pregătească corespunzător pentru a-și exercita dreptul de vot în condiții optime.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationalePolitic

Articole similare

Miruță, despre atacurile rusești cu drone de lângă granița României: Războiul și teroarea nu țin cont nici de Revelion, nici de Sfântul Vasile

Ministrul Apărării, Miruță, a declarat că sistemele de supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au detectat vehicule aeriene lansate de Federația Rusă către porturile ucrainene de pe Dunăre, în zona Ismail, generând o reacție promptă a forțelor românești. Astfel, în jurul orei 10:00, două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost mobilizate pentru monitorizarea preventivă a frontierei cu Ucraina, în nordul județului Tulcea. Pentru informarea și protecția populației, la ora 10:17, locuitorii din această zonă au fost alertați prin sistemul RO-Alert, iar starea de alertă a fost ridicată la ora 11:00. Miruță a subliniat că nu s-au înregistrat încălcări ale spațiului aerian național pe durata misiunii, iar cele două F-16 s-au întors în siguranță la bază. Acest incident evidențiază faptul că războiul și teroarea nu țin cont nici de sărbători precum Revelionul sau Sfântul Vasile, subliniind tensiunile persistente în regiune și eforturile continue ale României pentru securitatea granițelor sale.

Rogobete: Plățile prin PNRR au crescut în semestrul II din 2025 cu 240%

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat finalizarea ultimelor plăți prin PNRR pentru anul 2025, evidențiind o creștere spectaculoasă de 240% a plaților în semestrul II al aceluiași an, față de semestrul I, ceea ce demonstrează maturizarea și eficientizarea proceselor financiare în domeniul sănătății. În detaliu, plățile au evoluat de la 108 milioane lei în 2023, la 1,1 miliarde lei în 2024, apoi 735 milioane lei în primul semestru al lui 2025 și 2,5 miliarde lei în al doilea semestru. În total, Ministerul Sănătății a alocat 4,45 miliarde lei, reprezentând 68,7% din bugetul destinat prin PNRR, pentru proiecte esențiale precum dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente moderne de screening și diagnostic, reabilitarea și echiparea secțiilor ATI și a 119 spitale pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, precum și modernizarea a 69 ambulatorii de specialitate și 37 secții ATI pentru nou-născuți. De asemenea, fondurile au susținut digitalizarea instituțiilor medicale, dezvoltarea platformei digitale PIAS pentru asigurări de sănătate și construcția a 8 spitale noi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul ferm pentru modernizarea și eficientizarea sistemului sanitar românesc. Această mobilizare rapidă a fondurilor accentuează progresul spectaculos în implementarea investițiilor strategice în sănătate, asigurându-se termene clare și riscuri minime în realizarea proiectelor.

Bolojan taie indemnizația de hrană pentru 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA

Decizia controversată a Guvernului condus de Ilie Bolojan de a tăia indemnizația de hrană destinată a 137 de copii cu handicap sau care suferă de HIV/SIDA a stârnit reacții puternice din partea societății civile și a organizațiilor de protecție a drepturilor persoanelor vulnerabile. Ioana Ulmeanu a criticat ironic deciziile guvernamentale care agravează soarta acestor copii, subliniind lipsa de empatie și solidaritate. Federația UNOPA protestează vehement împotriva acestei măsuri, denumită „Ordonanța trenuleț”, care prevede suspendarea indemnizației începând cu anul 2026, prin modificarea articolului 582 din Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Această decizie a fost catalogată drept un „cadou de Crăciun” negativ, având un impact direct asupra unei categorii extrem de vulnerabile și nevoiașe, ceea ce ridică serioase semne de întrebare privind angajamentul Guvernului față de protecția socială și drepturile fundamentale ale copiilor cu dizabilități și afecțiuni grave. În contextul publicării și comunicării acestor măsuri controversate, apelurile pentru anularea urgentă a deciziei devin tot mai puternice, evidențiind necesitatea unei reevaluări a politicilor publice care afectează grav persoanele vulnerabile din România. În concluzie, tăierea indemnizațiilor de hrană reprezintă un pas înapoi în asigurarea unui sprijin adecvat pentru copiii cu handicap și HIV/SIDA, iar dezbaterea publică continuă pe fondul unor critici acerbe și proteste vehemente din partea societății civile.