Azi în ConstanțaÎn 2024, România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor NEET – adică acei tineri între 15 și 29 de ani care nu sunt nici la școală, nici la muncă și nici într-un program de formare profesională – cu un procent de 19,4%, ceea ce înseamnă că aproape unul din cinci tineri este complet în afara sistemului educațional și al pieței muncii, mult peste media UE de 11,1% și peste state precum Italia, Lituania sau Grecia, care urmează în acest clasament negativ; în timp ce țări ca Țările de Jos, Suedia și Malta înregistrează cele mai mici valori. Analiza Eurostat, sintetizată de Monitorul Social, scoate la iveală nu doar dimensiunea fenomenului, ci și caracterul lui profund inegal: fetele sunt afectate semnificativ mai mult decât băieții – 25,2% dintre tinerele femei nu lucrează și nu studiază, față de 14% dintre tinerii bărbați, România având astfel cea mai mare diferență de gen din UE. Situația este și mai gravă în afara marilor orașe, unde, după 2020, proporțiile au explodat: în mediul rural s-a ajuns la 26,8% tineri NEET (de la 21,2%), iar în orașele mici și mijlocii la 21,7% (de la 18,3%), în timp ce marile centre urbane reprezintă singura zonă de progres clar, cu o scădere aproape la jumătate a numărului de tineri deconectați, până la 7,5% în 2024. Din perspectivă regională, doar București-Ilfov, regiunea Centru și Sud-Est au reușit să reducă fenomenul, în timp ce în Muntenia ponderea tinerilor NEET se apropie de pragul critic de 30%, iar diferența dintre regiunile cu cele mai bune și cele mai proaste rezultate s-a dublat în ultimii ani, semn al adâncirii fracturilor teritoriale. Cel mai vulnerabil grup este însă cel al tinerilor cu educație minimă: 34% dintre cei cu studii primare sunt NEET, față de 21% în 2013, iar în rândul fetelor cu acest nivel de școlarizare aproape jumătate (44%) au rămas în afara oricărui parcurs educațional sau profesional. Per ansamblu, cifrele indică faptul că, în pofida unei ușoare îmbunătățiri la nivel global, România se confruntă cu un val de inegalități tot mai adânci – între femei și bărbați, între sat și oraș, între regiuni și între diverse niveluri de educație –, riscând să compromită șansele unei întregi generații de a se integra pe piața muncii și de a avea un viitor stabil.
29 ian. 2026