Azi în ConstanțaÎn 2024, peste un sfert dintre tinerii europeni cu vârste între 15 şi 29 de ani îmbină studiile cu un loc de muncă – 25,4% erau angajaţi în timp ce învăţau, în timp ce 71,4% rămâneau în afara pieţei muncii, concentrându-se exclusiv pe educaţie, iar 3,2% erau şomeri, adică în căutare activă de job şi disponibili să lucreze, potrivit datelor Eurostat. Modelul integrării timpurii pe piaţa muncii este cel mai vizibil în Ţările de Jos, Danemarca şi Germania, unde 74,3%, 56,4% şi, respectiv, 45,8% dintre tinerii care studiază au şi un loc de muncă, în timp ce la polul opus se află România, Grecia şi Croaţia, cu ponderi foarte reduse de tineri care lucrează şi studiază (2,4%, 6% şi 6,4%). În privinţa tinerilor care sunt simultan la studii şi în şomaj, cele mai ridicate valori se înregistrează în state nordice precum Suedia (14,1%), Finlanda (10%) şi Danemarca (9,6%), în timp ce România, alături de Croaţia, Cehia şi Ungaria, are sub 1% tineri aflaţi în această situaţie (0,6%, respectiv câte 0,8%). Analiza pe gen arată o vulnerabilitate mai mare în rândul femeilor: 16,2% dintre tinerele între 15 şi 29 de ani din UE nu sunt nici angajate, nici cuprinse în programe formale de educaţie sau formare, faţă de doar 6,9% dintre bărbaţi. Evoluţia pe grupe de vârstă confirmă tranziţia treptată de la şcoală la muncă: între 15 şi 19 ani, majoritatea fetelor (74,4%) şi băieţilor (70,4%) nu lucrează deloc şi se concentrează pe învăţare, însă în intervalul 20–24 de ani ponderea celor în afara forţei de muncă scade semnificativ, la 30,9% pentru fete şi 24,8% pentru băieţi, semn că tot mai mulţi combină educaţia cu activitatea profesională; în grupa 25–29 de ani, ocuparea ajunge deja la 62% pentru femei şi 71,9% pentru bărbaţi, marcând integrarea masivă a tinerilor pe piaţa muncii, în timp ce România rămâne unul dintre exemplele de participare minimă la munca pe durata studiilor.
31 ian. 2026