Noutăți locale, administrație, trafic și comunitate.
Ceață densă este semnalată vineri dimineață în județul Constanța și pe autostrada A2 București–Constanța, cu vizibilitate sub 200 de metri. Potrivit Centrului INFOTRAFIC, traficul rutier se desfășoară normal, fără accidente sau restricții, șoferii fiind sfătuiți să circule cu prudență sporită.
Cele mai importante știri din Constanta de pe 22 ianuarie 2026: incidente, politică locală, economie și noutăți din comunitate — toate într-un singur rezumat concis.
Polițiștii au desfășurat în Constanța, pe 23 ianuarie 2026, acțiuni informativ‑preventive la Liceul de Arte „George Georgescu” și Școala „Grigore Antipa”. Elevii au fost informați despre siguranță și prevenirea faptelor antisociale, activitățile vizând creșterea responsabilității și a nivelului de conștientizare în mediul școlar.
DSU le reamintește românilor că, atunci când izbucnește un incendiu, primele minute pot decide între viață și moarte, iar un plan de evacuare clar, repetat în avans, poate face diferența. Reprezentanții instituției subliniază că un foc aparent minor se poate transforma în aproximativ jumătate de minut într-un incendiu violent, iar în doar câteva minute întreaga locuință poate fi cuprinsă de flăcări, fum gros și temperaturi extreme, condiții în care orientarea și respirația devin aproape imposibile. De aceea, fiecare familie este încurajată să își construiască din timp un plan de ieșire din casă, elaborat împreună cu toți membrii, inclusiv copiii, astfel încât din fiecare cameră să fie stabilite minimum două rute de evacuare – ușa și, unde se poate, fereastra, verificată periodic pentru a nu fi blocată. Tot în cadrul acestui plan trebuie ales un punct sigur de întâlnire în exterior, unde toți să se regrupeze imediat după părăsirea locuinței, iar pentru apartamentele aflate la etaj se recomandă luarea în calcul a scărilor de evacuare și cunoașterea traseelor alternative. DSU insistă ca scenariul de evacuare să fie exersat până când toți reușesc să iasă în cel mult două minute, inclusiv copiii și persoanele cu mobilitate redusă, și recomandă antrenamente și „pe întuneric” sau cu ochii închiși, pentru a simula condițiile de fum dens. Dacă retragerea în siguranță nu este posibilă, autoritățile indică pași simpli și clari: apel imediat la 112, închiderea ușilor pentru a limita pătrunderea fumului, deplasarea către o fereastră și semnalizarea vizibilă cu un cearșaf sau un obiect de culoare puternică, pentru a putea fi localizat rapid de echipele de intervenție. În paralel, DSU accentuează rolul esențial al detectoarelor de fum, care pot oferi câteva secunde sau minute în plus pentru reacție, precum și importanța dotării locuinței cu stingătoare de incendiu funcționale, montate pe perete, aproape de o ieșire și departe de surse de căldură, și folosite corect, după ce au fost exersate în prealabil. Mesajul de fond al autorităților este ferm: pregătirea conștientă, un plan de evacuare bine pus la punct și echipamentele de bază pentru siguranță transformă o situație de criză dintr-un dezastru potențial mortal într-un incident din care familia poate scăpa cu viață.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) trage un semnal de alarmă pentru 2026, an în care sectorul HoReCa ar putea intra într-o criză fără precedent, cu riscul ca între 15% și 25% dintre restaurante să își închidă porțile într-un singur an, dacă presiunea fiscală va continua să crească și nu va exista stabilitate legislativă. Analiza federației arată că firmele din ospitalitate lucrează deja cu marje reale de profit de doar 3–5%, ceea ce înseamnă că orice nouă taxă sau majorare de TVA se duce direct în prețul final, lovește puterea de cumpărare a clienților și taie din cerere, până la punctul în care multe localuri nu mai pot supraviețui. Liderii FPIOR, între care Marius Bănică și Călin Cozma, insistă că nu cer tratament preferențial, ci reguli economice coerente, subliniind că statul încasează mai mult de la afaceri sănătoase decât de la firme împinse spre faliment și exemplificând cu situațiile din alte țări europene, unde supraimpozitarea ospitalității a dus la valuri de închideri, urmate ulterior de corectarea politicilor fiscale. În teren, efectele se văd deja: numărul clienților s-a redus cu circa 15%, unitățile HoReCa sunt cu aproximativ 10% mai puține, rezervările de grup au devenit o raritate, mesele se scurtează, iar comenzile sunt mai atente și mai modeste, în timp ce livrările la domiciliu și serviciile de tip takeaway cresc rapid și tind să devină canalul dominant de vânzare. Totuși, FPIOR avertizează că acest model, dependent de platforme cu comisioane mari și costuri logistice ridicate, funcționează pe marje foarte mici și nu poate echilibra pe deplin scăderea încasărilor din restaurantele clasice. În proiecțiile pentru 2026, vor avea cele mai mari șanse localurile cu prețuri prietenoase, meniuri simplificate și oferte transparente, însă, pe ansamblu, combinarea unui număr mai redus de restaurante cu o taxare mai severă va împinge tarifele peste posibilitățile reale ale populației și va tăia, în final, chiar și din veniturile bugetare. Concluzia FPIOR este că 2026 va fi un an al restructurărilor dure, nu al expansiunii, iar păstrarea unui regim fiscal previzibil și rezonabil devine esențială pentru a salva sute de mii de locuri de muncă, pentru a menține turismul competitiv și pentru a proteja echilibrul economic al orașelor din România.
Preşedintele Nicuşor Dan ia parte astăzi, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, unde liderii statelor şi guvernelor din UE se întâlnesc de la ora 19:00 (18:00 GMT) pentru a stabili un front comun în faţa demersurilor Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei, subiect care a determinat convocarea de urgenţă a summitului, potrivit purtătorului de cuvânt al preşedintelui Consiliului European, Antonio Costa. Întâlnirea are loc pe fondul discuţiilor tensionate dintre UE şi Washington, după ce ambasadorii celor 27 de state membre au analizat în ajun un posibil pachet de contramăsuri economice faţă de SUA, în paralel cu ameninţările preşedintelui american Donald Trump privind introducerea unor noi tarife vamale la adresa Uniunii. Comisia Europeană a transmis că este gata să reacţioneze dacă taxele vor deveni realitate, dar insistă că prioritatea rămâne calea diplomatică, pentru a evita o escaladare care ar afecta consumatorii şi companiile de pe ambele maluri ale Atlanticului, după cum a explicat purtătorul de cuvânt Olof Gill. În acest context, este reanalizată opţiunea unui pachet de represalii de până la 93 de miliarde de euro, măsură suspendată până pe 6 februarie, dar care poate fi reactivată dacă Washingtonul îşi duce până la capăt planurile tarifare. Totodată, mai multe state-cheie – inclusiv Franţa, Germania, Spania şi Polonia – cer pentru prima dată activarea instrumentului anticoerciţie, intrat în vigoare în 2023, conceput pentru situaţiile în care o putere terţă încearcă să exercite presiuni asupra UE sau a unui stat membru prin măsuri ce afectează comerţul şi investiţiile. Acest mecanism ar permite Bruxelles-ului să limiteze importurile şi exporturile cu Statele Unite, să restricţioneze investiţiile americane în spaţiul comunitar, să atingă drepturile de proprietate intelectuală ale companiilor din SUA sau să le blocheze accesul la licitaţiile publice din UE, însă liderii europeni subliniază că, înainte de a recurge la astfel de răspunsuri ferme, vor încerca să rezolve disputa prin dialog şi negoiceri, protejând totodată interesele economice strategice ale Uniunii.
Pe 23 ianuarie 2026, în localitatea Mihail Kogălniceanu, județul Constanța, lucrările de mentenanță la rețeaua de energie electrică vor provoca oprirea temporară a alimentării cu apă potabilă. RAJA SA anunță întreruperi pe anumite străzi și intervale orare, recomandând locuitorilor să își asigure rezerve de apă.
Adunarea Generală a Acționarilor Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu-Constanța, programată la 19 februarie 2026, va analiza propunerea de reducere a indemnizațiilor administratorilor. La Constanța nu sunt încă disponibile detalii privind nivelul actual al indemnizațiilor, procentul reducerii sau motivele oficiale ale măsurii.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele american Donald Trump a folosit discursul său – început cu o mică întârziere – pentru a lansa un atac dur asupra direcției în care, în opinia sa, se îndreaptă Europa, criticând frontal politicile promovate de liderii europeni în domeniile imigrației, economiei și energiei. Deși a declarat că apreciază Europa și își dorește să o vadă înflorind, Trump a insistat că, în ultimele decenii, continentul ar fi alunecat pe o traiectorie greșită, până în punctul în care anumite state „nu mai pot fi recunoscute”. El a acuzat guvernele europene că au pariat pe extinderea cheltuielilor publice, pe deschiderea largă a frontierelor pentru migranți, pe relocarea industriei în alte regiuni și pe renunțarea la resursele tradiționale de energie, precum petrolul, în favoarea a ceea ce a numit o „înșelătorie” legată de energia verde, concomitent cu importul masiv de forță de muncă din afara continentului. În viziunea sa, aceste strategii ar fi alimentat închideri de fabrici, slăbirea economiilor naționale și acumularea unor deficite bugetare și comerciale record, pe fondul unui val de migrație fără precedent în istoria modernă. Trump a avertizat că numeroase regiuni ale lumii riscă să fie „distruse sub ochii noștri”, acuzând liderii politici că nu pricep gravitatea situației sau refuză să acționeze. În plan comparativ, el a prezentat Statele Unite drept exemplu de reușită economică, subliniind că administrația sa ar fi implementat cele mai consistente reduceri de taxe din istoria americană, ar fi tăiat masiv birocrația prin eliminarea a zeci de reglementări pentru fiecare una nouă adoptată și ar fi stimulat puternic producția manufacturieră, culminând – potrivit datelor invocate de el – cu o creștere a exporturilor SUA de aproximativ 150 de miliarde de dolari, pe care le-a descris ca fiind „cifre incredibile”.
Primarul suspendat al Mangaliei, Cristian Radu, rămâne în arest preventiv după ce Curtea de Apel Constanța a respins definitiv contestația acestuia împotriva deciziei Tribunalului Constanța din 15 ianuarie 2026, prin care fusese prelungită detenția cu încă 30 de zile; judecătorii au considerat demersul neîntemeiat și l-au obligat pe edil să achite 500 de lei cheltuieli judiciare către stat. Radu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în decembrie, fiind acuzat de luare de mită, spălare de bani și alte fapte de corupție, anchetatorii susținând că, între 2022 și 2025, ar fi încasat peste 600.000 de euro pentru eliberarea unor documentații de urbanism și promovarea unor hotărâri de consiliu local menite să avantajeze anumite interese private. În plus, procurorii anticorupție au cerut instanței confiscarea a peste două milioane de lei, sumă despre care afirmă că provine din surse ilegale. Cristian Radu se află în arest preventiv din finalul lunii august, când a fost reținut pentru luare de mită, iar o zi mai târziu a fost suspendat oficial din funcția de primar al municipiului Mangalia.
În discursul rostit la Forumul Economic Mondial de la Davos, Donald Trump a reluat în termeni duri critica la adresa țărilor membre NATO, acuzând Alianța că profită excesiv de suportul militar și financiar al Statelor Unite fără a oferi un aport real în schimb și afirmând că Washingtonul este tratat „nedrept” de partenerii săi; el a susținut că, de-a lungul anilor, SUA au sprijinit constant NATO fără să primească beneficii concrete și a mers până la a spune că Alianța nu ar mai exista astăzi fără implicarea sa din primul mandat prezidențial. Trump a prezentat America drept principalul pilon al securității colective, subliniind că Statele Unite „dau mult și primesc puțin”, în timp ce aliații europeni ar continua să solicite ajutor suplimentar, inclusiv în contextul sprijinului pentru Ucraina. Într-o declarație menită să atragă atenția, el a cerut ca NATO să accepte ideea ca Groenlanda să treacă sub control american, argumentând că acest teritoriu strategic din Arctica ar permite consolidarea apărării antirachetă și ar contribui, în viziunea sa, la protejarea întregii lumi – motiv pentru care a descris Groenlanda ca pe „o bucată de gheață” esențială pentru securitatea globală. Totodată, Trump a minimalizat rolul istoric al NATO, spunând că Alianța s-a concentrat mai ales pe apărarea Europei de fosta Uniune Sovietică și, în prezent, de Rusia, fără să răspundă pe măsură eforturilor americane. În final, liderul de la Casa Albă a insistat că nu intenționează să recurgă la mijloace militare pentru a-și atinge obiectivele legate de NATO sau Groenlanda, asigurând publicul că nu va folosi forța și invitându-i pe cei îngrijorați să „răsufle ușurați”.
Procurorii Parchetului General, sprijiniţi de poliţiştii de frontieră specializaţi în combaterea migraţiei ilegale şi a infracţionalităţii transfrontaliere, desfăşoară în această dimineaţă un amplu val de 73 de percheziţii la adrese din judeţul Botoşani, într-un dosar complex ce vizează obţinerea frauduloasă de acte de identitate româneşti pentru cetăţeni din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă. Ancheta, derulată în continuarea unei operaţiuni mai vechi de destructurare a unei reţele specializate în furnizarea de documente de identitate „româneşti” care nu corespund realităţii, este dublată de verificarea a 104 locaţii unde figurează ca fiind domiciliaţi cetăţeni originari din spaţiul ex-sovietic, pentru a se stabili în ce cazuri persoanele nu locuiesc, de fapt, la adresele declarate şi dacă informaţiile transmise autorităţilor sunt corecte. Potrivit anchetatorilor, multe dintre aceste domicilii au fost stabilite fictiv, pe baza unor contracte de închiriere false sau falsificate, întocmite cu ajutorul unor intermediari persoane fizice, care au încheiat pe hârtie înţelegeri de închiriere cu o firmă din Botoşani; în acest mod, reprezentanţii societăţii ar fi putut „lua în spaţiu”, în nume propriu, mai mulţi străini, fără acordul real al proprietarilor imobilelor. Pentru a obţine cărţi de identitate eliberate de autorităţile române, beneficiarii ar fi folosit inclusiv certificate de cetăţenie falsificate, prezentate ca fiind emise de consulate ale României din diferite state. Acţiunea actuală vine după un prim val de descinderi din 20 noiembrie 2024, când au fost executate 90 de percheziţii la sediile unor instituţii publice şi la locuinţele unor persoane din Botoşani, Suceava şi Bucureşti, iar pe baza probelor strânse atunci s-a dispus continuarea urmăririi penale faţă de 94 de suspecţi, printre care funcţionari publici acuzaţi de luare de mită şi fals informatic, dar şi persoane vizate pentru dare de mită, trafic şi cumpărare de influenţă, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, conturându-se astfel una dintre cele mai ample anchete privind reţele de obţinere frauduloasă a actelor de identitate româneşti.
Echipa feminină de volei CSM Constanța se pregătește pentru un duel de top în Divizia A1, urmând ca duminică, 25 ianuarie, să primească vizita formației CS Rapid București într-un meci considerat esențial pentru parcursul din campionat; partida va începe la ora 17:00 și va avea loc în Sala Sporturilor „Simona Amânar” din Constanța, acolo unde se așteaptă tribune pline și o atmosferă electrizantă între două cluburi cu istorie în voleiul românesc. Organizatorii mizează pe sprijinul fanilor locali și anunță intrare liberă pentru toți spectatorii, oferind astfel ocazia iubitorilor de sport de a urmări pe viu un joc de primă ligă și de a-și încuraja favoritele într-un context oficial al Diviziei A1, desfășurat sub semnul spectacolului, al fair-play-ului și al pasiunii pentru volei.
Primăria Mangalia se confruntă la Constanța cu datorii istorice foarte mari, anunțate public pe 22 ianuarie 2026. Presiunea financiară afectează bugetul local și capacitatea de plată, iar până acum nu au fost comunicate măsuri clare de restructurare sau un plan concret de redresare.
Cele mai importante știri din Constanta de pe 21 ianuarie 2026: incidente, politică locală, economie și noutăți din comunitate — toate într-un singur rezumat concis.
Parlamentul European a adoptat un pachet de reguli noi pentru zborurile comerciale, menite să întărească drepturile pasagerilor și să reducă abuzurile companiilor aeriene, măsuri pe care europarlamentarul Gabriela Firea le consideră esențiale mai ales pentru milioanele de români care zboară anual pentru muncă, studii sau pentru a-și vizita familiile, în condițiile în care doar în 2024 peste 24,5 milioane de pasageri au trecut prin aeroporturile din țară. Eurodeputații au respins tentativa Consiliului de a ridica pragul de la care se acordă compensații la 4–6 ore, păstrând regula actuală: despăgubiri între 250 și 600 de euro, în funcție de distanță, pentru întârzieri mai mari de 3 ore. În același timp, sunt eliminate mai multe taxe suplimentare considerate abuzive: părinții vor putea fi așezați lângă copiii lor fără costuri pentru selectarea locurilor, check-in-ul devine gratuit indiferent că se face online sau la aeroport, iar în prețul biletului va fi inclus în mod standard dreptul la un obiect personal și un bagaj de mână mic. Noul cadru reduce și birocrația: pasagerii vor avea posibilitatea să corecteze fără costuri greșelile de scriere de pe bilet cu până la 48 de ore înainte de decolare, companiile nu vor mai putea anula automat zborul de retur dacă nu a fost utilizat segmentul de dus, iar în caz de suprarezervare și refuz la îmbarcare, compensațiile vor trebui plătite pe loc. Se consolidează și drepturile persoanelor cu dizabilități, care vor putea zbura împreună cu un însoțitor fără ca acesta să fie taxat suplimentar. Votul din Parlament stabilește poziția oficială a instituției, urmând negocieri cu statele membre pentru ca aceste reguli să devină valabile în toate aeroporturile UE, pe fondul unei situații tot mai tensionate în transportul aerian: unul din cinci zboruri europene a înregistrat întârzieri anul trecut, România se numără printre primele trei state din Uniune la capitolul întârzieri, iar vara trecută aproximativ 3% dintre cursele din țara noastră au fost anulate sau au avut întârzieri de peste trei ore; în plus, companiile datorează pasagerilor sume de ordinul miliardelor de euro, însă numai o treime dintre călători își revendică efectiv drepturile. În acest context, Firea amintește că transportul aerian este un serviciu public și nu un teren pentru taxe ascunse, iar noile norme ar trebui să facă zborurile în Europa mai corecte, mai transparente și mai previzibile pentru toți călătorii.
Pe 22 ianuarie 2026, calendarul ortodox consemnează la Constanța pomenirea Sfântului Apostol Timotei. Informația, difuzată de un portal local, are rol orientativ pentru credincioși privind organizarea participării la slujbe, detaliile de program fiind stabilite de fiecare parohie în parte.
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a atras atenţia, într-o conferinţă de presă, asupra faptului că Registrul Electoral conţine în prezent aproape 19,2 milioane de alegători, dintre care circa 734.000 au între 80 şi 89 de ani, 133.995 figurează cu vârste cuprinse între 90 şi 99 de ani, iar 14.410 apar ca având peste 100 de ani, el estimând că o mare parte dintre persoanele de peste 90 de ani nu mai sunt, în realitate, în viaţă. Ţuţuianu a explicat că aceste neconcordanţe provin din lipsa actualizării la timp a datelor – în special neînregistrarea actelor de deces şi a altor documente de stare civilă – dar şi din situaţiile tot mai frecvente în care cetăţenii români mor în străinătate, iar informaţiile nu ajung în sistemul naţional, astfel încât aceştia rămân fictiv în Registrul Electoral. Pentru remedierea situaţiei şi radierea corectă a acestor persoane, şeful AEP a anunţat că este necesară o cooperare strânsă cu primăriile şi cu structurile de specialitate ale Ministerului de Interne şi a criticat existenţa unui număr prea mare de tipuri de evidenţe electorale permanente, copii şi extrase gestionate de diverse instituţii publice, propunând ca document unic de referinţă pentru evidenţa alegătorilor să devină, pe viitor, chiar Registrul Electoral.
La Constanța, pe 21 ianuarie 2026, vremea se încălzește treptat, după mai multe zile de ger puternic. Prognoza meteo pentru Dobrogea și litoral indică temperaturi în creștere, fără fenomene severe anunțate, însă fără detalii despre vânt, precipitații sau eventuale avertizări.
Vremea azi în Constanța este caracterizată de temperaturi reci și cer predominant închis, cu intervale parțial noroase. Vântul și umiditatea accentuează senzația de frig, mai ales seara și noaptea. Se recomandă purtarea hainelor călduroase și precauție în trafic, având în vedere condițiile de iarnă.
Ministerul Afacerilor Externe avertizează românii cu privire la condițiile meteo deosebit de periculoase din Italia, după ce autoritățile peninsulare au instituit cod roșu de vreme severă pentru întreaga Sicilie, în special pentru zonele aflate de-a lungul țărmului Mării Ionice, în intervalul 20–21 ianuarie 2026. Departamentul Național de Protecție Civilă din Italia anunță ploi torențiale, furtuni violente și rafale de vânt ce pot ajunge până la 120 km/h, fenomene care pot genera inundații rapide pe râuri, viituri, blocaje rutiere și alunecări de teren, cu impact major asupra siguranței locuitorilor și a turiștilor. În acest context, MAE le recomandă cetățenilor români care se află deja în Sicilia, se pregătesc să tranziteze regiunea sau au planificate călătorii în zonă să urmărească atent evoluția vremii, să consulte permanent anunțurile și alertele transmise de autoritățile italiene, să respecte cu strictețe instrucțiunile acestora și să evite, pe cât posibil, deplasările în ariile puternic afectate de fenomene meteo extreme.
Un val de frig accentuat este anunțat de ANM pentru Dobrogea, inclusiv municipiul Constanța și județul Constanța, cu temperaturi mult sub normal. Autoritățile recomandă prudență, limitarea expunerii la ger și urmărirea actualizărilor meteo oficiale, în lipsa unor detalii clare privind durata și intensitatea episodului.
Intrarea în vigoare, la 16 ianuarie, a noii legi ucrainene privind dobândirea și păstrarea cetățeniei a amplificat neliniștea în rândul românilor din Ucraina, după ce s-a constatat că România lipsește de pe lista statelor cu care Kievul acceptă dubla cetățenie, listă limitată la doar cinci țări – Germania, Cehia, Polonia, Statele Unite ale Americii și Canada. Actul normativ le permite cetățenilor acestor state să obțină o a doua cetățenie fără să o piardă pe cea ucraineană și, în același timp, facilitează prin proceduri simplificate acordarea cetățeniei ucrainene etnicilor ucraineni stabiliți acolo. Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș apreciază că omisiunea României este de neînțeles și o califică drept discriminatorie, mai ales în contextul în care Bucureștiul oferă un sprijin constant și ferm Ucrainei în războiul cu Rusia, iar comunitatea românească este a doua ca mărime după cea rusă, cu numeroși etnici români căzuți pe frontul ruso‑ucrainean. Legea care deschide calea spre cetățenie multiplă a fost promulgată de președintele Volodimir Zelenski în iulie anul trecut, însă abia la 5 noiembrie 2025 guvernul de la Kiev a stabilit concret lista statelor eligibile. Ministerul de Externe ucrainean anunțase anterior că vor fi privilegiate „cele mai apropiate și mai sigure” țări partenere, iar autoritățile au precizat că au luat în calcul criterii precum apartenența la G7 și UE, aplicarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse, susținerea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, calitatea relațiilor bilaterale, ajutorul financiar și alte elemente considerate esențiale pentru interesul național. În acest cadru, faptul că România nu apare printre statele acceptate pentru dubla cetățenie devine un subiect extrem de delicat pentru românii din Ucraina, care interpretează decizia Kievului ca pe un semnal contradictoriu față de sprijinul constant oferit de București și cer explicații clare privind această excludere.
La început de 2026, tot mai mulți români constată că salariul sau pensia nu mai acoperă cheltuielile de zi cu zi, iar un studiu realizat de platforma DeLucru.ro arată că aproximativ un român din trei ia serios în calcul obținerea unui venit suplimentar, pe fondul creșterii taxelor, scumpirii alimentelor, utilităților și al presiunilor tot mai apăsătoare asupra bugetului familiei. Noul an aduce mai degrabă calcule și neliniști decât rezoluții optimiste: facturi tot mai mari, coșul zilnic devenit un efort, rate bancare tot mai greu de dus, costuri mari cu copiii și, pentru vârstnici, incertitudini legate de cheltuielile medicale. În acest context, munca ocazională devine o soluție integrată în viața de zi cu zi, nu doar un colac de salvare de moment: joburi în retail, curățenie, construcții, reparații, menaj sau ajutor în gospodărie se transformă în surse constante de bani în plus. Potrivit datelor DeLucru.ro, între 31 decembrie și 9 ianuarie, numărul conturilor active a depășit 75.000, cu un vârf de înscrieri chiar în primele zile ale anului, utilizatorii noi crescând cu peste 200%, iar volumul anunțurilor zilnice aproape cvadruplându-se, ceea ce indică o explozie de interes pentru munci flexibile. Fondatorul platformei, Gili Boruz, subliniază că românii aplică o strategie asemănătoare companiilor: își diversifică sursele de venit pentru a reduce riscurile și nesiguranța financiară. Studiul evidențiază mai multe categorii care se orientează masiv spre venituri extra: tinerii între 16 și 25 de ani (21%) caută joburi necalificate pentru bani de buzunar și experiență, precum manipulare marfă, retail, curățenie sau ajutor pe șantier; pensionarii activi trecuți de 60 de ani (19%) optează pentru activități ușor de făcut în apropierea casei – mici reparații, grădinărit, supraveghere sau curățenie – motivați de grijile legate de plata medicamentelor și a facturilor; angajații între 25 și 55 de ani cu job stabil (22%) acceptă lucrări suplimentare în timp liber în construcții, instalații, finisaje, agricultură sau diverse servicii; mamele care lucrează de acasă (18%) caută colaborări la distanță sau activități care se pot îmbina cu îngrijirea copiilor. Cele mai bine plătite și mai căutate ocupații pentru completarea veniturilor rămân posturile din retail, curățenie, muncă zilieră în gospodării, construcții și menaj, dar cresc și solicitările pentru meserii specializate, precum instalatori, electricieni sau sudori. Printre principalele îngrijorări semnalate de participanții la studiu se numără majorarea taxelor și impozitelor (71%), riscul pierderii locului de muncă sau al diminuării salariului (64%), dificultatea de a acoperi cheltuielile esențiale și hrana (59%), iar în rândul pensionarilor, frica de a nu putea plăti tratamentele și medicamentele necesare (53%), ceea ce explică de ce tot mai mulți români caută soluții rapide de a-și rotunji veniturile prin munci ocazionale și flexibile.
