Știri naționale și internaționale

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Redacția•30 decembrie 2025

Pe scurt

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.

BNR: Inflația se menține aproape de 10%, dobânzile rămân ridicate, iar consumul românilor slăbește

Banca Națională a României (BNR) constată că inflația continuă să se situeze aproape de pragul de 10%, în timp ce dobânzile-cheie rămân neschimbate, iar consumul populației este într-o tendință clar descendentă. Această situație economică este marcată de creșteri constante ale prețurilor la energie și taxe care îngreunează viața românilor și afectează dinamica economică a țării.

Energia și taxele, principalele motoare ale scumpirilor

Un aspect esențial care alimentează inflația în România este scumpirea energiei electrice și a gazelor naturale. Creșterea tarifelor a fost determinată de liberalizarea pieței energiei și de ajustările tarifare implementate în a doua jumătate a anului 2025. În plus, majorarea TVA-ului și a accizelor, începând cu august 2025, a înrăutățit și mai mult presiunile inflaționiste, generând o creștere în lanț a prețurilor.

Inflația de bază, care exclud prețurile volatile la alimente și energie, a depășit pragul de 8%, un semnal că scumpirile s-au răspândit în întreaga economie, afectând serviciile și produsele procesate, nu doar bunurile de bază.

Politica monetară: dobânzi menținute pentru stabilitate

BNR a decis să păstreze dobânda-cheie la nivelul de 6,50%, aceeași din luna august 2025, considerând că o reducere a acesteia ar putea duce la o reaprindere a inflației. Experții băncii centrale subliniază că factorii principali ai inflației actuale sunt externi și fiscali, iar scăderea dobânzilor ar încuraja accesarea mai ușoară a creditelor și, implicit, creșterea consumului. Într-un context în care prețurile sunt deja ridicate, o majorare a cheltuielilor ar putea duce la o creștere suplimentară a inflației.

Această politică se reflectă și în evoluția pieței valutare: leul s-a depreciat ușor față de euro, în luna octombrie, cu circa 0,3%, influențat atât de contextul internațional, cât și de incertitudinile fiscale interne. În paralel, costul creditelor rămâne destul de ridicat, cu dobânzi medii de aproape 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru companii, ceea ce afectează în mod direct deciziile de investiții și consum.

Impactul dobânzilor ridicate asupra investițiilor și consumului

Costurile mari ale împrumuturilor îi determină pe mulți antreprenori să amâne sau să diminueze proiectele de extindere, în special în sectorul privat, unde finanțarea depinde direct de dobânzi. În schimb, investițiile susținute din fonduri publice sau europene sunt mai puțin influențate de nivelul acestora.

BNR avertizează că pe termen scurt nu sunt perspective reale pentru reducerea dobânzilor, iar o scădere semnificativă a inflației este așteptată abia în a doua jumătate a anului 2026, când efectele scumpirilor din energie și ale creșterii taxelor vor începe să se diminueze. Potrivit băncii centrale, „șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând ca în trimestrul III 2026 să se producă o corecție abruptă a creșterii anuale a inflației”.

Creșterea economică și consumul: un dezechilibru evident

Produsul Intern Brut al României a urcat cu 1,6% în trimestrul III din 2025, față de aceeași perioadă a anului precedent, o evoluție mai bună decât în trimestrul anterior, dar care nu este considerată sănătoasă de BNR. Creșterea economică este bazată aproape exclusiv pe investiții, în timp ce consumul populației scade considerabil.

Investițiile au înregistrat un avans important de 8,3% în decurs de un an, în special în infrastructură, proiecte imobiliare și sectorul energetic. Pe de altă parte, cheltuielile populației au avansat slab, doar cu 0,5%, în contextul reducerii puterii de cumpărare.

Datele BNR arată că salariile reale, ajustate cu inflația, au scăzut cu aproximativ 4,2% în același trimestru, ceea ce înseamnă că, deși veniturile nominale sunt în creștere, prețurile mai mari au erodat efectiv puterea de cumpărare a românilor.

Consumul în scădere, economiile cresc

Declinul puterii de cumpărare se reflectă direct în consum: volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au înregistrat o contracție de peste 7%. Cel mai afectat sector este turismul, alături de restaurante și hoteluri, unde veniturile au scăzut cu mai mult de 9% față de 2024.

Românii sunt tot mai prudenți, amânând achizițiile importante și reducând cheltuielile chiar și pe bunurile și serviciile considerate esențiale. Nivelul încrederii consumatorilor în perspectivele economice a scăzut accentuat în trimestrul III, indicatorul coborând la minus 31 puncte, unul dintre cele mai scăzute din ultimii ani.

Pe fondul acestei prudențe, populația a ales să economisească mai mult, depozitele în lei și valută din bănci crescând în noiembrie cu 3,9%, respectiv 15,7% față de aceeași lună a anului precedent.

Industria și piața muncii: stagnare și precauție

Producția industrială a stagnat în octombrie 2025, cu un avans nesemnificativ de 0,2% față de anul anterior. Evoluțiile sectoriale sunt mixte: sectorul energetic a înregistrat creșteri, în timp ce industria prelucrătoare și cea extractivă continuă să scadă.

Sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, cu o scădere de peste 4%, direct legată de consumul redus.

Mai mult, numărul de angajați a scăzut cu 0,4% în octombrie față de anul precedent, semn că firmele adoptă o atitudine mai prudentă în privința angajărilor. Rata șomajului a scăzut ușor, până la 5,9%, dar cererea de muncă continuă să se restrângă, iar ritmul de creștere salarială nominală încetinește, deși salariile din sectorul privat continuă să crească cu peste 8%.

Comerțul exterior aduce o rază de speranță

Unul dintre rarele aspecte pozitive ale perioadei este reducerea deficitului comercial cu aproape 19% față de octombrie 2024. Exporturile, susținute de agricultură, energie și industria auto, au crescut, în timp ce importurile au scăzut în contextul cererii interne tot mai slabe.

Perspective și provocări pentru economia românească

Evaluările BNR indică o vulnerabilitate ridicată a economiei românești în perioada următoare. Pentru a reduce deficitul bugetar, vor fi necesare măsuri fiscale mai stricte, iar incertitudinile geopolitice și tensiunile din sectorul energetic continuă să adauge un plus de risc.

În acest context, absorbția fondurilor europene rămâne crucială pentru susținerea investițiilor și redresarea economică. România trebuie să gestioneze cu atenție aceste provocări pentru a asigura stabilitate și creștere pe termen mediu și lung.

Inflația ridicată, dobânzile stabile la niveluri înalte și scăderea consumului reflectă o perioadă dificilă pentru economica română, a cărei revenire sănătoasă va depinde de mai mulți factori interni și externi, precum și de o politică fiscală și monetară prudentă și adaptată realităților actuale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

Autostrada Unirii A8, mai aproape de realitate: România va construi primii kilometri de autostradă în Republica Moldova

Autostrada Unirii A8 avansează semnificativ spre realizare, România urmând să construiască primii kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, un proiect istoric susținut prin fonduri europene care marchează un pas important în unirea românilor în Uniunea Europeană. Tronsonul 4, care leagă DN 24 din Iași de Podul peste Prut de la Ungheni – punct vamal crucial – presupune o investiție de aproximativ 4,7 miliarde lei și o durată totală de execuție de aproape patru ani, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru construcție. În cadrul aceluiași contract se vor realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni, detaliu subliniat de Horațiu Cosma, care evidențiază și importanța conexiunii prin segmentul de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și pod, ce va trebui finalizat în maxim 18 luni. Proiectul implică provocări tehnice majore, incluzând construirea a 14 poduri și pasaje, două tunele – cel mai lung având circa 1.700 metri – și două noduri rutiere strategice ce vor asigura legături cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, precum și un nod la Golăiești. Astfel, Autostrada Unirii nu mai este doar un concept, ci devine o realitate palpabilă care va conecta rapid și sigur întreaga regiune a Moldovei cu Transilvania și restul Europei, promițând dezvoltare, modernizare și o infrastructură de top pentru România și Republica Moldova.