Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Redacția•31 decembrie 2025
Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Pe scurt

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: Euro și dolarul cresc ușor, lira sterlină și aurul în scădere

La final de an, Banca Națională a României a anunțat cursul oficial de schimb valutar pentru data de 31 decembrie 2025, evidențiind o ușoară creștere a euro și a dolarului american, în timp ce lira sterlină și prețul aurului pe gram au înregistrat depreciere.

Euro continuă să se aprecieze timid

Moneda europeană a fost cotată la 5,0985 lei, valoare cu 0,0022 lei mai mare comparativ cu ziua precedentă, reprezentând un avans modest de aproximativ 0,04%. Această evoluție indică o stabilitate relativă a euro față de leu, dar și o tendință de întărire ușoară în această perioadă.

Dolarul american se întărește mai vizibil

Dolarul a crescut cu 0,0131 lei raportat la ziua anterioară, stabilindu-se la 4,3417 lei. Această creștere de 0,30% este mai accentuată decât cea a euro, semnalând un interes crescut pentru moneda americană pe piața românească, posibil influențat de evoluțiile macroeconomice globale sau de fluctuațiile monetare din Statele Unite.

Lira sterlină își pierde teren

În contrast, lira sterlină a înregistrat o depreciere de 1,86 bani (-0,32%), fiind cotată la 5,8335 lei, față de 5,8521 lei în ziua precedentă. Această scădere poate reflecta incertitudini legate de politica economică din Marea Britanie sau efecte externe asupra livrei.

Aurul, în scădere semnificativă

Prețul gramului de aur a înregistrat o diminuare importantă, coborând cu aproape 8,76 lei (aproximativ 1,44%), până la 601,08 lei/gram, față de 609,85 lei anterior. Această tendință poate indica o reducere a cererii pentru aur sau o reechilibrare a pieței mărfurilor prețioase la nivel global.

Alte valute importante din piața românească:

  • Dolar australian (AUD): 2,9009 lei
  • Leva bulgărească (BGN): 2,6068 lei
  • Dolar canadian (CAD): 3,1677 lei
  • Franc elvețian (CHF): 5,4743 lei
  • Coroana cehă (CZK): 0,2107 lei
  • Coroana daneză (DKK): 0,6826 lei
  • Lira egipteană (EGP): 0,0911 lei
  • Forinți maghiari (HUF, 100 unități): 1,3250 lei
  • Yeni japonezi (JPY, 100 unități): 2,7720 lei
  • Leu moldovenesc (MDL): 0,2580 lei
  • Coroana norvegiană (NOK): 0,4315 lei
  • Zlot polonez (PLN): 1,2073 lei
  • Rubla rusească (RUB): 0,0533 lei
  • Coroana suedeză (SEK): 0,4716 lei
  • Lira turcească (TRY): 0,1008 lei
  • Rand sud-african (ZAR): 0,2617 lei
  • Real brazilian (BRL): 0,7926 lei
  • Renminbi chinezesc (CNY): 0,6211 lei
  • Rupii indieni (INR): 0,0483 lei
  • Woni sud-coreeni (KRW, 100 unități): 0,3004 lei
  • Peso mexican (MXN): 0,2417 lei
  • Dolar neo-zeelandez (NZD): 2,5025 lei
  • Dinar sârbesc (RSD): 0,0435 lei
  • Hryvna ucraineană (UAH): 0,1025 lei
  • Dirham Emiratele Arabe Unite (AED): 1,1822 lei
  • Baht thailandez (THB): 0,1374 lei
  • Dolar Hong Kong (HKD): 0,5578 lei
  • Shekel israelian (ILS): 1,3623 lei
  • Rupii indoneziene (IDR, 100 unități): 0,0260 lei
  • Peso filipinez (PHP): 0,0736 lei
  • Coroane islandeze (ISK, 100 unități): 3,4637 lei
  • Ringgit malaysian (MYR): 1,0699 lei
  • Dolar singaporez (SGD): 3,3760 lei

Concluzii

Ultima zi a anului 2025 aduce o ușoară consolidare a leului față de principalele valute internaționale, cu euro și dolarul american în creștere discretă, în timp ce lira sterlină și prețul aurului suferă scăderi. Investitorii și persoanele interesate de evoluția cursului valutar pot urmă aceste variații pentru a-și planifica mai bine tranzacțiile și investițiile.

Stabilitatea leului și fluctuațiile valutar-ogaoale indică o piață moderat dinamică, reflectând contextul economic internațional și așteptările financiare pentru anul viitor.

Datele afișate sunt comunicate oficial de Banca Națională a României pentru 31 decembrie 2025.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.

Autostrada Unirii A8, mai aproape de realitate: România va construi primii kilometri de autostradă în Republica Moldova

Autostrada Unirii A8 avansează semnificativ spre realizare, România urmând să construiască primii kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, un proiect istoric susținut prin fonduri europene care marchează un pas important în unirea românilor în Uniunea Europeană. Tronsonul 4, care leagă DN 24 din Iași de Podul peste Prut de la Ungheni – punct vamal crucial – presupune o investiție de aproximativ 4,7 miliarde lei și o durată totală de execuție de aproape patru ani, dintre care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru construcție. În cadrul aceluiași contract se vor realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni, detaliu subliniat de Horațiu Cosma, care evidențiază și importanța conexiunii prin segmentul de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și pod, ce va trebui finalizat în maxim 18 luni. Proiectul implică provocări tehnice majore, incluzând construirea a 14 poduri și pasaje, două tunele – cel mai lung având circa 1.700 metri – și două noduri rutiere strategice ce vor asigura legături cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, precum și un nod la Golăiești. Astfel, Autostrada Unirii nu mai este doar un concept, ci devine o realitate palpabilă care va conecta rapid și sigur întreaga regiune a Moldovei cu Transilvania și restul Europei, promițând dezvoltare, modernizare și o infrastructură de top pentru România și Republica Moldova.