Știri naționale și internaționale

Le Monde: Ruși care evită sancțiunile UE, cu documente românești false. Cum a devenit România o poartă de intrare în Europa

Redacția•27 decembrie 2025

Pe scurt

Articolul din Le Monde dezvăluie o rețea complexă de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia care au evitat sancțiunile Uniunii Europene prin obținerea ilegală a cetățeniei române, folosind documente false și adrese fictive, în special în comuna Vârfu Câmpului din nordul României, unde populația aparent s-a dublat inexplicabil în ultimul deceniu. Anchetele demarate după ce prezența la vot a arătat o discrepanță majoră între numărul celor înscriși și cel al participanților au scos la iveală implicarea unor funcționari corupți din serviciile de stare civilă, sprijiniți de localnici, care au emis ilegal mii de acte de identitate și certificate de cetățenie, unele falsificate complet. Cercetările s-au extins rapid în 2025 în județele Botoșani, Suceava și București, unde a fost descoperit un grup infracțional format din cetățeni ucraineni, susținut de avocați, notari și traducători, care au depus peste 900 de cereri frauduloase pentru redobândirea cetățeniei române, majoritatea pentru ruși ce căutau acces în Uniunea Europeană și spațiul Schengen, inclusiv pentru a evita sancțiunile și a-și stabili o reședință fiscală legală. Autoritățile au găsit că peste 18.700 de persoane din fostul bloc sovietic aveau adrese fictive în România și că unii ar fi folosit identitatea unor soldați ucraineni decedați în conflict pentru a obține documente românești. Legea românească permite redobândirea cetățeniei pentru cei cu strămoși pe teritoriul României Mari, inclusiv actuala Republică Moldova și părți din Ucraina, fiind un instrument folosit legal de aproape un milion de moldoveni și mii de ucraineni după aderarea României la UE în 2007. Cu toate acestea, rețelele infracționale au exploatat distrugerea arhivelor și au creat genealogii inventate, vânzând certificate în doar câteva săptămâni pe sume de zeci de mii de euro, un avocat dezvăluind un caz de 75.000 euro plătiți pentru astfel de documente. Pentru a contracara aceste fraude, din 2024 România a instituit obligativitatea unui certificat de limba română pentru procesul de redobândire a cetățeniei, măsură menită să asigure integritatea și rigoarea procedurilor, reflectând astfel o reacție oficială la o problemă care transformă România într-o poartă de intrare sigură, dar și vulnerabilă, către Europa.

Fenomenul falsificării documentelor românești pentru a evita sancțiunile europene a ieșit la iveală într-un mod surprinzător, în nordul României. Comuna Vârfu Câmpului, situată aproape de granița cu Ucraina, a înregistrat o creștere incredibilă a populației în ultimul deceniu, deși statisticile electorale și prezența la vot au ridicat semne de întrebare.

Creșterea „fantomă” a populației din Vârfu Câmpului

În timp ce milioane de români au emigrat după 1989, Vârfu Câmpului a avut, conform recensământului, o populație care s-a dublat de la 3.420 în 2011 la peste 7.000 în 2021. Mai mult, în 2024 aproape 10.000 de persoane figurau pe listele electorale ale comunei, deși prezența la unele secții de votare era de doar 2%. Discrepanța a atras atenția autorităților, care au declanșat anchete ample.

În noiembrie 2024, perchezițiile efectuate în zonă au scos la lumină adevărul: nu o creștere demografică reală, ci aproape 10.000 de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia cu domicilii fictive în comună, uneori înregistrate fără știrea proprietarilor. Aceste documente false erau eliberate de funcționari ai serviciilor de stare civilă, în complicitate cu locali, contra unor sume de bani.

Extinderea rețelei și amploarea fraudei

Cazul de la Vârfu Câmpului nu a fost singular. În 2025, anchetele au identificat situații similare în județele Botoșani, Suceava, dar și în capitală. Pe 18 decembrie 2025, au fost realizate 37 de percheziții la nivel național, inclusiv la Primăria Sectorului 6 din București.

Parchetul General a descoperit un grup infracțional organizat încă din 2022, compus din șapte cetățeni ucraineni, care au acționat cu sprijinul unor avocați, notari și traducători. Numai în acest an, ei au depus peste 900 de cereri de redobândire a cetățeniei române, preponderent pentru ruși, folosind documente falsificate.

Primăria Sectorului 6 a anulat deja 68 de acte de identitate emise ilegal, în timp ce alte 300 de cazuri sunt încă în verificare. Constantin Florea, director adjunct al serviciului de stare civilă, a mărturisit că „un val masiv de cereri ne-a paralizat aproape complet activitatea”.

Au fost descoperite certificate de cetățenie eliberate fără aprobarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, instituția care are exclusivitate în acest domeniu.

O rețea bine pusă la punct, cu zeci de mii de victime potențiale

Anchetatorii estimează că peste 18.700 de persoane provenind din fostul spațiu sovietic aveau domicilii fictive în România. O parte semnificativă dintre aceștia deține deja pașapoarte românești. Surse judiciare citate de presa internațională susțin că unii dintre beneficiari ar fi folosit chiar identitatea unor soldați ucraineni morți pe front, o manipulare macabră pentru a păcăli autoritățile europene.

Contextul legal: cetățenia română, o reluare veche

Legea din 1991 permite redobândirea cetățeniei române pentru persoanele ce pot demonstra că au avut strămoși pe teritoriile istorice ale României Mari între anii 1918 și 1940. Această categorie include zonele actuale din Republica Moldova și Ucraina.

Prin această legislație, aproape un milion de moldoveni și mii de ucraineni au obținut cetățenia română în mod legal, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.

Odată cu declanșarea conflictului din Ucraina în 2022, interesul pentru pașaportul românesc a crescut puternic în rândul cetățenilor ruși, care au văzut în acesta o poartă de intrare în Uniunea Europeană și spațiul Schengen, atât pentru călătorii, cât și pentru evitarea sancțiunilor economice și stabilirea rezidenței fiscale.

Exploatarea arhivelor disparute și fraudele abil făcute

Potrivit Autorității Naționale pentru Cetățenie, grupările infracționale au profitat de distrugerea arhivelor oficiale pe durata războaielor și perioadei sovietice pentru a fabrica false genealogii. Acestea prezentau nașteri false în localități precum Cernăuți sau Chișinău, facilitând obținerea ilegală a cetățeniei.

În unele cazuri, certificatele de cetățenie falsificate erau realizate în doar câteva săptămâni, contra unor sume exorbitante, ce puteau ajunge la zeci de mii de euro. Un avocat din București a afirmat că unul dintre clienții săi ar fi plătit 75.000 de euro pentru astfel de documente.

Măsuri noi pentru stoparea abuzurilor

Din 2024, România a introdus cerința unui certificat de competență lingvistică în limba română pentru cei care solicită redobândirea cetățeniei. Scopul acestui pas este să sporească rigoarea și integritatea procesului de acordare a documentelor naționale.

Oficialii Autorității Naționale pentru Cetățenie au transmis că aceste măsuri sunt esențiale pentru a preveni noi fraude și pentru a proteja integritatea instituțiilor românești.

Astfel, România se confruntă cu o provocare majoră în gestionarea fluxului migrator care dorește să profite de avantajele cetățeniei române, punând în pericol securitatea și credibilitatea proceselor de acordare a drepturilor depline de cetățenie. Acțiunile autorităților în această direcție vor fi decisive pentru a stopa rețelele ilegale și a păstra România ca o poartă sigură spre Uniunea Europeană.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleJustiţie

Articole similare

CCR amână decizia privind pensiile magistraților pentru luni

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru data de 10 decembrie 2025 decizia privind legea pensiilor magistraților, după ce la una dintre ședințele de dezbatere judecătorii au suspendat temporar discuțiile asupra acestui subiect delicat. Sesizarea a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a contestat modificările legislative, susținând că acestea încalcă independența justiției și elimină practic pensia de serviciu a magistraților, măsuri ce au fost adoptate unanim de 102 judecători. Legea, a doua formă adoptată în Parlament după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea, prevede stabilirea pensiilor la un plafon de maximum 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an. Prima formă a legii fusese respinsă pe 20 octombrie de CCR, care a criticat faptul că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii, iar întreaga situație reflectă un moment tensionat între puterile statului privind drepturile și condițiile de pensionare ale magistraților. Această amânare a deciziei CCR menține subiectul în prim-planul dezbaterilor juridice și politice din România, subliniind importanța unei soluții echilibrate care să respecte atât independența justiției, cât și sustenabilitatea sistemului de pensii speciale.

Nicușor Dan anunță un Referendum în Corpul magistraților: „Dacă magistrații consideră că CSM nu acționează în interes public, CSM va pleca de urgență”

Nicușor Dan a anunțat organizarea în ianuarie a unui Referendum dedicat Corpului Magistraților, prin care dorește să clarifice suspiciunile legate de integritatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în contextul acuzațiilor recente apărute după un documentar publicat de Recorder. Potrivit declarațiilor sale, doar un număr redus de magistrați – aproximativ 20 în mod individual și alți 20 reprezentând asociații – și-au manifestat intenția de a discuta public, în contrast cu cei aproape o mie care ar trebui implicați. Nicușor Dan a subliniat că acuzațiile prezentate nu sunt încă fapte confirmate, ci sesizări care necesită verificări îndelungate, însă problema este una serioasă datorită suspiciunilor privind acțiunile CSM. Intenția referendumului este de a răspunde clar întrebării esențiale „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”, iar în cazul în care magistrații vor considera că acest organism nu acționează corect, Nicușor Dan a avertizat că CSM va fi obligat să plece de urgență, deschizând astfel o dezbatere crucială pentru transparență și reformă în justiția românească. Această inițiativă captează atenția asupra unui sistem judiciar aflat sub presiune și are potențialul de a influența structura de guvernanță a magistraturii în România.

Un fost judecător îi cere Liei Savonea să plece din magistratură: „Mergeți liniștită la pensie să ne faceți un bine tuturor”

Fostul judecător Cristi Danileț cere demisia Liei Savonea din magistratură, după ce Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat dreptate și a decis că magistrații au dreptul să comenteze public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general, sancționarea sa pentru două postări fiind considerată o încălcare a drepturilor omului. Danileț o acuză pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) că a încălcat drepturile sale timp de șase ani, sancționându-l fără temei legal și abuziv, afectându-i imaginea și onoarea în contextul reformei justiției și luptei anticorupție. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el susține că Savonea nu mai poate continua în funcția de judecător și cu atât mai puțin ca președinte al ÎCCJ, cerându-i să-și asume responsabilitatea și să demisioneze urgent pentru a face „un bine tuturor” și pentru a corecta imaginea nedreptății pe care, în opinia sa, o reprezintă acum în sistemul judiciar românesc. Decizia CEDO a venit după ce Danileț a promovat un proces împotriva României, contestând sancțiunile impuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru că și-a exprimat opiniile pe Facebook, iar Curtea a reafirmat importanța libertății de exprimare a magistraților într-o democrație. Acest caz aduce în prim-plan dezbateri esențiale despre limitele disciplinare în magistratură și dreptul la libertatea de exprimare a judecătorilor, reflectând tensiunile din sistemul judiciar românesc.