Știri naționale și internaționale

Nicușor Dan anunță un Referendum în Corpul magistraților: „Dacă magistrații consideră că CSM nu acționează în interes public, CSM va pleca de urgență”

Redacția•21 decembrie 2025

Pe scurt

Nicușor Dan a anunțat organizarea în ianuarie a unui Referendum dedicat Corpului Magistraților, prin care dorește să clarifice suspiciunile legate de integritatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în contextul acuzațiilor recente apărute după un documentar publicat de Recorder. Potrivit declarațiilor sale, doar un număr redus de magistrați – aproximativ 20 în mod individual și alți 20 reprezentând asociații – și-au manifestat intenția de a discuta public, în contrast cu cei aproape o mie care ar trebui implicați. Nicușor Dan a subliniat că acuzațiile prezentate nu sunt încă fapte confirmate, ci sesizări care necesită verificări îndelungate, însă problema este una serioasă datorită suspiciunilor privind acțiunile CSM. Intenția referendumului este de a răspunde clar întrebării esențiale „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”, iar în cazul în care magistrații vor considera că acest organism nu acționează corect, Nicușor Dan a avertizat că CSM va fi obligat să plece de urgență, deschizând astfel o dezbatere crucială pentru transparență și reformă în justiția românească. Această inițiativă captează atenția asupra unui sistem judiciar aflat sub presiune și are potențialul de a influența structura de guvernanță a magistraturii în România.

Nicușor Dan anunță organizarea unui referendum în Corpul Magistraților: „Dacă magistrații consideră că CSM nu apără interesul public, Consiliul va fi demis urgent”

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a făcut un anunț important referitor la situația tensionată din sistemul judiciar, apărută în urma unui protest inițiat de un număr restrâns de magistrați și a unui documentar realizat de Recorder. El a precizat că doar puțini magistrați au manifestat disponibilitatea de a purta discuții legate de aceste subiecte, în contrast cu numărul total estimat la aproximativ o mie de magistrați.

„Din cei aproximativ o mie, doar în jur de 20 de magistrați au semnat documentul în nume individual, iar alți 20 au făcut-o în reprezentarea unor asociații de magistrați”, a declarat Nicușor Dan, evidențiind astfel discrepanța dintre amploarea sistemului judiciar și vocile critice exprimate până acum.

Acuzații și sesizări – fapte în curs de verificare

Președintele Nicușor Dan a atras atenția că materialele prezentate, inclusiv raportul pe care urmează să-l comunice public, conțin acuzații și sesizări grave, dar nu fapte dovedite încă. „Verificarea acestor aspecte va dura o perioadă lungă, însă situația este extrem de serioasă, având în vedere suspiciunile legate de integritatea sistemului judiciar”, a subliniat el.

Această mențiune vine în contextul în care documentarul Recorder a scos la lumină posibile nereguli și conflicte interne în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), stârnind dezbateri aprinse privind funcționarea și transparența acestui organism.

Referendumul – decizia furiei sau semnul unei schimbări?

Pentru a aduce lumină asupra acestei chestiuni delicate și a oferi magistraților o voce clară și unitară, Nicușor Dan anunță că în luna ianuarie se va iniția un referendum în cadrul Corpului Magistraților. Instrumentul democratic va conține o singură întrebare fundamentală:
„Consiliul Superior al Magistraturii acționează în mod real în interes public sau urmărește să protejeze un grup restrâns din interiorul instituției?”

Această consultare populară internă are în vedere delimitarea clară a percepției magistraților cu privire la legitimitatea și modul de operare al CSM. Totodată, Nicușor Dan a precizat că, în cazul în care majoritatea corpului magistraților va decide că actualul CSM nu acționează în interesul cetățeanului și al statului de drept, atunci Consiliul va trebui să demisioneze „de urgență”.

Contextul protestului și implicațiile pentru sistemul judiciar

Protestul la care face referire primarul general a pornit după apariția documentarului Recorder, care a suscitat o reacție națională privind integritatea și independența magistraților și a Consiliului Superior al Magistraturii. Deși reacțiile au fost multe, Nicușor Dan remarcă faptul că doar un număr foarte limitat de magistrați s-au implicat până acum explicit, ceea ce ridică întrebări despre coeziunea internă și curajul de a confrunta problemele.

Acțiunea organizată de primarul Bucureștiului poate fi văzută drept o încercare de a revitaliza discuția publică și profesională în interiorul sistemului judiciar, invitând la responsabilitate și responsabilizare din partea magistraților înșiși.

Ce urmează?

În următoarele săptămâni, Nicușor Dan anunță că va prezenta raportul complet și materialele care jusifică organizarea referendumului, iar pregătirile pentru consultarea internă vor demara în scurt timp. Aceasta ar putea însemna un punct de cotitură semnificativ pentru CSM și sistemul judiciar din România, cu efecte importante asupra percepției publice și asupra încrederii în actul de justiție.

Pe fondul acestor evoluții, se așteaptă cu interes reacțiile din partea instituțiilor abilitate, precum și din partea corpului magistraților, care vor decide, prin vot, dacă actuala conducere a CSM rămâne legitimată să își continue mandatul sau dacă este timpul pentru o reformă radicală.

Cu un sistem judiciar aflat sub lupă și cu un dialog deschis între actori, România poate spera la o justiție mai transparentă și mai responsabilă, iar inițiativa lui Nicușor Dan reprezintă un pas important în această direcție.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleJustiţie

Articole similare

CCR amână decizia privind pensiile magistraților pentru luni

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru data de 10 decembrie 2025 decizia privind legea pensiilor magistraților, după ce la una dintre ședințele de dezbatere judecătorii au suspendat temporar discuțiile asupra acestui subiect delicat. Sesizarea a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a contestat modificările legislative, susținând că acestea încalcă independența justiției și elimină practic pensia de serviciu a magistraților, măsuri ce au fost adoptate unanim de 102 judecători. Legea, a doua formă adoptată în Parlament după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea, prevede stabilirea pensiilor la un plafon de maximum 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an. Prima formă a legii fusese respinsă pe 20 octombrie de CCR, care a criticat faptul că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii, iar întreaga situație reflectă un moment tensionat între puterile statului privind drepturile și condițiile de pensionare ale magistraților. Această amânare a deciziei CCR menține subiectul în prim-planul dezbaterilor juridice și politice din România, subliniind importanța unei soluții echilibrate care să respecte atât independența justiției, cât și sustenabilitatea sistemului de pensii speciale.

Le Monde: Ruși care evită sancțiunile UE, cu documente românești false. Cum a devenit România o poartă de intrare în Europa

Articolul din Le Monde dezvăluie o rețea complexă de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia care au evitat sancțiunile Uniunii Europene prin obținerea ilegală a cetățeniei române, folosind documente false și adrese fictive, în special în comuna Vârfu Câmpului din nordul României, unde populația aparent s-a dublat inexplicabil în ultimul deceniu. Anchetele demarate după ce prezența la vot a arătat o discrepanță majoră între numărul celor înscriși și cel al participanților au scos la iveală implicarea unor funcționari corupți din serviciile de stare civilă, sprijiniți de localnici, care au emis ilegal mii de acte de identitate și certificate de cetățenie, unele falsificate complet. Cercetările s-au extins rapid în 2025 în județele Botoșani, Suceava și București, unde a fost descoperit un grup infracțional format din cetățeni ucraineni, susținut de avocați, notari și traducători, care au depus peste 900 de cereri frauduloase pentru redobândirea cetățeniei române, majoritatea pentru ruși ce căutau acces în Uniunea Europeană și spațiul Schengen, inclusiv pentru a evita sancțiunile și a-și stabili o reședință fiscală legală. Autoritățile au găsit că peste 18.700 de persoane din fostul bloc sovietic aveau adrese fictive în România și că unii ar fi folosit identitatea unor soldați ucraineni decedați în conflict pentru a obține documente românești. Legea românească permite redobândirea cetățeniei pentru cei cu strămoși pe teritoriul României Mari, inclusiv actuala Republică Moldova și părți din Ucraina, fiind un instrument folosit legal de aproape un milion de moldoveni și mii de ucraineni după aderarea României la UE în 2007. Cu toate acestea, rețelele infracționale au exploatat distrugerea arhivelor și au creat genealogii inventate, vânzând certificate în doar câteva săptămâni pe sume de zeci de mii de euro, un avocat dezvăluind un caz de 75.000 euro plătiți pentru astfel de documente. Pentru a contracara aceste fraude, din 2024 România a instituit obligativitatea unui certificat de limba română pentru procesul de redobândire a cetățeniei, măsură menită să asigure integritatea și rigoarea procedurilor, reflectând astfel o reacție oficială la o problemă care transformă România într-o poartă de intrare sigură, dar și vulnerabilă, către Europa.

Un fost judecător îi cere Liei Savonea să plece din magistratură: „Mergeți liniștită la pensie să ne faceți un bine tuturor”

Fostul judecător Cristi Danileț cere demisia Liei Savonea din magistratură, după ce Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat dreptate și a decis că magistrații au dreptul să comenteze public, inclusiv pe rețelele sociale, subiecte de interes general, sancționarea sa pentru două postări fiind considerată o încălcare a drepturilor omului. Danileț o acuză pe președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) că a încălcat drepturile sale timp de șase ani, sancționându-l fără temei legal și abuziv, afectându-i imaginea și onoarea în contextul reformei justiției și luptei anticorupție. Într-un mesaj publicat pe Facebook, el susține că Savonea nu mai poate continua în funcția de judecător și cu atât mai puțin ca președinte al ÎCCJ, cerându-i să-și asume responsabilitatea și să demisioneze urgent pentru a face „un bine tuturor” și pentru a corecta imaginea nedreptății pe care, în opinia sa, o reprezintă acum în sistemul judiciar românesc. Decizia CEDO a venit după ce Danileț a promovat un proces împotriva României, contestând sancțiunile impuse de Consiliul Superior al Magistraturii pentru că și-a exprimat opiniile pe Facebook, iar Curtea a reafirmat importanța libertății de exprimare a magistraților într-o democrație. Acest caz aduce în prim-plan dezbateri esențiale despre limitele disciplinare în magistratură și dreptul la libertatea de exprimare a judecătorilor, reflectând tensiunile din sistemul judiciar românesc.