Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Atac cibernetic la Complexul Energetic Oltenia. Se analizează existența unei eventuale exfiltrări de date. Precizările oficialilor DNSC

Redacția27 decembrie 2025
Atac cibernetic la Complexul Energetic Oltenia. Se analizează existența unei eventuale exfiltrări de date. Precizările oficialilor DNSC

Pe scurt

Complexul Energetic Oltenia a fost recent ținta unui atac cibernetic de tip ransomware, denumit „Gentlemen”, care a afectat infrastructura IT de business, determinând criptarea unor documente și fișiere, precum și indisponibilitatea temporară a mai multor aplicații esențiale, printre care sisteme ERP, managementul documentelor, serviciul de e-mail și site-ul companiei. Incidentul, identificat vineri în jurul orei 01:40, a cauzat o afectare parțială a activității societății, însă fără a pune în pericol funcționarea Sistemului Energetic Național. Specialiștii IT ai CEO au izolat rapid sistemele afectate și au început reconstrucția acestora pe o infrastructură nouă, folosind copiile de siguranță disponibile, în timp ce Complexul Energetic Oltenia a notificat Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Ministerul Energiei și alte autorități competente, depunând, totodată, o plângere penală la DIICOT Gorj pentru infracțiuni de acces ilegal la un sistem informatic și alterarea integrității datelor informatice. Oficialii DNSC au confirmat că investighează în prezent amploarea incidentului și eventuala exfiltrare de date, subliniind că, până în acest moment, nu există indicii privind sustragerea de informații. Complexul Energetic Oltenia cooperează strâns cu autoritățile și depune toate eforturile pentru restabilirea completă și rapidă a sistemelor informatice, asigurând continuitatea operațiunilor și securitatea infrastructurii energetice naționale. Acest eveniment subliniază importanța intensificării măsurilor de securitate cibernetică în sectoarele critice și reacția promptă a instituțiilor specializate pentru gestionarea eficientă a riscurilor informatice.

Atac cibernetic la Complexul Energetic Oltenia. Se analizează existența unei eventuale exfiltrări de date. Precizările oficialilor DNSC

Complexul Energetic Oltenia (CEO) a fost ținta unui atac cibernetic de tip ransomware, denumit „Gentlemen”, care a afectat infrastructura IT utilizată în activitatea sa de business. Incidentul a fost descoperit vineri dimineață, în jurul orei 01:40, conform unui comunicat transmis sâmbătă de reprezentanții companiei.

Cum s-a desfășurat atacul

În urma atacului, anumite documente și fișiere au fost criptate, iar mai multe aplicații informatice esențiale au devenit indisponibile temporar. Printre acestea se numără sistemele ERP, aplicațiile pentru gestionarea documentelor, serviciile de email și chiar site-ul oficial al Complexului Energetic Oltenia. Totuși, compania a ținut să precizeze că, deși activitatea a fost afectată parțial, funcționarea Sistemului Energetic Național nu a fost pusă în pericol.

Imediat ce a fost detectat incidentul, echipele IT au luat măsura izolării sistemelor compromise, iar situația a fost notificată Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Ministerului Energiei și altor instituții de reglementare relevante.

Reacția autorităților și măsuri interne

Conducerea CEO a depus și o plângere penală la DIICOT – Biroul Teritorial Gorj, pentru infracțiunile de acces neautorizat la un sistem informatic și alterarea integrității datelor. De asemenea, din momentul identificării atacului, specialiștii IT ai companiei au început reconstrucția infrastructurii pe o platformă nouă, folosind fișierele de backup disponibile.

Analiza incidentului și comunicările oficiale

Mihai Rotariu, purtătorul de cuvânt al DNSC, a declarat pentru Mediafax că instituția a fost notificată încă de ieri despre incident, iar investigațiile și intervențiile de remediere sunt în desfășurare. În prezent, nu există dovezi clare care să indice o exfiltrare a datelor. „Am fost notificați ieri, iar procesul de investigare și remediere este în derulare. Nu există momentan indicii privind o eventuală scurgere de informații,” a spus Rotariu.

În continuare, specialiștii DNSC analizează amploarea incidentului și verifică dacă au fost extrase date din sistemele afectate.

Impactul asupra activității CEO și perspectivele de recuperare

Oficialii Complexului Energetic Oltenia subliniază că, deși anumite servicii informatice au fost indisponibile pentru o perioadă, activitatea companiei se derulează în continuare fără a afecta funcționarea sistemului energetic la nivel național.

Eforturile pentru restaurarea completă a mediului IT sunt în plină desfășurare, iar compania colaborează strâns cu autoritățile și experții specializați pentru a reveni rapid la normalitate.

Contextul atacurilor ransomware în sectorul energetic

Sectorul energetic este deseori ținta atacurilor cibernetice datorită importanței critice pe care o are în infrastructura unei țări. Ransomware-ul „Gentlemen” este cunoscut pentru modul său agresiv de operare asupra sistemelor informatice, iar atacul asupra CEO reflectă vulnerabilitatea unor instituții esențiale în fața amenințărilor digitale.

Consolidarea măsurilor de securitate cibernetică și implementarea planurilor de continuitate devin astfel priorități vitale pentru a proteja resursele energetice și informațiile sensibile ale companiilor.


Concluzie: Atacul de tip ransomware asupra Complexului Energetic Oltenia a generat perturbări semnificative în infrastructura IT a companiei, însă până acum nu există indicii despre compromiterea datelor confidențiale. Investigațiile continuă, iar autoritățile și specialiștii lucrează intens pentru a preveni efecte negative pe termen lung asupra sistemului energetic românesc.


Pentru mai multe detalii și actualizări despre acest subiect, rămâneți conectați la sursele oficiale și canalele de comunicare ale Complexului Energetic Oltenia și ale DNSC.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.