Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Atacul cibernetic de la Apele Române. A fost deschis dosar penal

Redacția22 decembrie 2025
Atacul cibernetic de la Apele Române. A fost deschis dosar penal

Pe scurt

Un dosar penal a fost deschis în urma atacului cibernetic de tip „ransomware” asupra Administrației Naționale Apele Române, anchetele vizând infracțiunile de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată, perturbarea funcționării sistemelor informatice în mod repetat și operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Atacul, declanșat de autori necunoscuți, a compromis sistemele informatice ale instituției prin criptarea datelor stocate pe servere și dispozitive, afectând astfel funcționarea operațională a Administrației. Acțiunile de urmărire penală sunt desfășurate de polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, sub coordonarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, în vederea identificării și sancționării vinovaților, evidențiind astfel importanța prevenției și măsurilor sporite de securitate cibernetică în instituțiile publice strategice din România.

Atacul cibernetic de la Apele Române. A fost deschis dosar penal

Atacul cibernetic asupra Administrației Naționale Apele Române: A fost deschis dosar penal

Un dosar penal a fost inițiat în urma atacului cibernetic de tip „ransomware” care a vizat sistemele informatice ale Administrației Naționale Apele Române. Ancheta este în plină desfășurare, cu verificări intense pentru stabilirea faptelor și identificarea persoanelor implicate.

Detalii despre atac și consecințe

Atacul informatic a fost reclamat oficial de către Administrația Națională Apele Române, autorii rămânând momentan necunoscuți. Aceștia au pătruns ilegal în sistemele instituției, reușind să cripteze datele aflate pe dispozitive și servere, ceea ce a perturbat serios funcționarea normală a platformelor informatice centrale.

În urma acestui incident, au fost declanșate verificări pentru posibile infracțiuni grave, cum ar fi accesul neautorizat la un sistem informatic în mod repetat, perturbarea continuă a funcționării infrastructurilor informatice, precum și utilizarea ilegală a unor dispozitive sau programe informatice.

Cine conduce ancheta?

Investigațiile sunt realizate de polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO), sub stricta coordonare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală. Această structură specializată are expertiza necesară pentru a face față complexității unor astfel de infracțiuni informatice.

Anchetatorii au subliniat că activitățile de urmărire penală se desfășoară cu rigurozitate pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și pentru a identifica responsabilii.

Contextul atacurilor de tip „ransomware” în România

Atacurile de tip „ransomware” au devenit o amenințare majoră pentru instituțiile publice și private din România. Acestea constau în blocarea accesului la date prin criptare, iar infractorii cer o răscumpărare pentru deblocarea informațiilor.

Administrația Națională Apele Române este o entitate vitală, care gestionează resursele de apă la nivel național, iar compromiterea sistemelor sale poate avea consecințe serioase asupra serviciilor publice și infrastructurii.

Măsuri preventive și reacția autorităților

Deși detaliile tehnice privind modul în care a fost comis atacul nu au fost încă făcute publice, anchetatorii colaborează cu experți în securitate cibernetică pentru a preveni astfel de incidente pe viitor. Totodată, s-a început o verificare amplă a vulnerabilităților sistemelor informatice din cadrul instituției.

În același timp, autoritățile române intensifică campaniile de informare și măsurile de protecție cibernetică pentru toate entitățile publice, recunoscând riscurile tot mai mari generate de aceste atacuri cibernetice sofisticate.

Concluzie

Deschiderea acestui dosar penal reprezintă un prim pas important în combaterea criminalității informatice care afectează instituțiile publice-cheie din România. Ancheta continuă pentru a identifica și aduce în fața justiției făptașii atacului, în timp ce Administrația Națională Apele Române își propune să restabilească cât mai rapid funcționalitatea serviciilor sale.

Acest caz subliniază importanța sporirii securității cibernetice în sectorul public și necesitatea unei vigilențe sporite împotriva amenințărilor digitale cu potențial disruptiv ridicat.


Pentru mai multe detalii despre evoluția acestui caz și măsurile luate, vă vom ține la curent prin intermediul actualizărilor oficiale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.