Știri locale • Constanța18 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Autostrada Transilvania: Se montează grinzile la viaductul de 2 km

Redacția10 decembrie 2025
Autostrada Transilvania: Se montează grinzile la viaductul de 2 km

Pe scurt

Autostrada Transilvania avansează rapid, cu montarea grinzilor la viaductul de 2 km de pe tronsonul Nădășelu-Mihăiești, parte integrantă a traseului A3, fiind în plină desfășurare sub coordonarea constructorului turc Ozaltin, care mobilizează 370 de muncitori și 114 utilaje pentru realizarea acestei structuri esențiale. Montarea grinzilor a început recent, marcând un pas important în dezvoltarea infrastructurii, iar directorul CNAIR, Cristian Pistol, a anunțat obiectivul clar pentru anul viitor: asigurarea circulației continue pe un tronson de 155 de kilometri între Poarta Sălajului și Târgu Mureș. Acest progres semnificativ susține dezideratul creșterii conectivității și facilitării traficului rutier regional, consolidând importanța viaductului Topa Mică ca o componentă majoră a Autostrăzii Transilvania și evidențiind angajamentul autorităților și antreprenorilor în realizarea unui proiect strategic pentru infrastructura României.

Autostrada Transilvania: Se montează grinzile la viaductul de 2 km

Pe tronsonul Autostrăzii Transilvania situat între Nădășelu și Mihăiești, un punct crucial al șantierului este reprezentat de viaductul Topa Mică, o structură impresionantă cu o lungime de aproximativ 2 kilometri. Acum, antreprenorul turc Ozaltin a demarat lucrările de montare a grinzilor, etapă importantă în finalizarea acestui segment al autostrăzii A3.

În prezent, pe șantierul respectiv activează 370 de muncitori și sunt utilizate 114 utilaje, care susțin ritmul intens al lucrărilor. Acest volum de personal și echipamente reflectă importanța proiectului, considerat unul dintre cei mai ambițioși din infrastructura rutieră românească.

Montarea grinzilor – etapă esențială pentru evoluția viaductului

Montarea elementelor prefabricate ce compun grinzile viaductului este o etapă ce solicită precizie și coordonare rigurosă. În acest stadiu se pune bazele trecerii optime a traseului de autostradă peste relieful deluros și zonele dificile ale terenului din zona Topa Mică.

Antreprenorul Ozaltin optimizează resursele disponibile, utilizând strategii avansate de organizare a muncii pentru a respecta termenele agreate. Șantierul demonstrează astfel progresul consistent, pe fondul unor condiții de lucru complexe.

CNAIR fixează obiective clare pentru 2024

Directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, a subliniat recent planurile ambițioase pentru anul viitor. Potrivit declarațiilor sale, prioritara este asigurarea circulației neîntrerupte pe o distanță de 155 de kilometri de autostradă, pe tronsonul cuprins între Poarta Sălajului și Târgu Mureș.

Această zonă reprezintă o porțiune strategică a Autostrăzii Transilvania, iar punerea ei în funcțiune va aduce beneficii majore în termeni de fluiditate a traficului și siguranță rutieră. Directorul CNAIR a evidențiat că monitorizarea atentă și colaborarea strânsă cu constructorii sunt esențiale pentru atingerea acestor ținte.

Importanța viaductului Topa Mică în cadrul tronsonului

Viaductul Topa Mică este una dintre cele mai spectaculoase și tehnic complexe lucrări din cadrul secțiunii Nădășelu-Mihăiești. Construcția acestei structuri este vitală pentru a asigura continuitatea traseului autostrăzii, depășind obstacole naturale cum ar fi văi adânci sau cursuri de apă.

Realizarea cu succes a viaductului va contribui decisiv la urcarea calității infrastructurii de transport din Transilvania, punând România pe o rută de dezvoltare economică accelerată și conectivitate îmbunătățită.

Perspective și impact pe termen lung

Progresul la viaductul de pe A3 arată că lucrările nu doar avansează, ci și că regionalizarea infrastructurii începe să prindă formă concretă. Cu o echipă numeroasă și echipamente de ultimă generație, constructorul turc asigură ritmul necesar pentru a respecta termenele comunicate.

Finalizarea acestei porțiuni va reduce semnificativ timpul de parcurs între marile orașe transilvănene, va stimula turismul și comerțul, dar și va crea un efect pozitiv asupra investițiilor în zonă.

Pe scurt, montarea grinzilor pe viaductul de 2 km de la Topa Mică reprezintă un simbol al ambiției României de a pune bazele unor autostrăzi moderne, sigure și eficiente, esențiale pentru dezvoltarea durabilă a țării.


Rămâneți conectați pentru noi actualizări despre progresul Autostrăzii Transilvania și alte investiții majore în infrastructura rutieră națională.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.