Știri naționale și internaționale

Averea ultra-bogaților depășește un nou record istoric în 2025, potrivit unui raport al băncii elvețiene UBS

Redacția•04 decembrie 2025

Pe scurt

Potrivit raportului băncii elvețiene UBS, averea ultra-bogaților a atins un nou record istoric în 2025, impulsionată în special de creșterea substanțială în sectoare cheie precum software-ul de marketing, genetică, catering, infrastructură și gaze naturale lichefiate, liderii acestei tendințe fiind concentrați în Statele Unite și Asia-Pacific. Sectorul tehnologic a înregistrat o majorare a averii miliardarilor de 23,8%, în timp ce consumul și comerțul cu amănuntul au temperat creșterea cu o scădere de 5,3%, iar industria europeană a luxului se află în declin față de brandurile chinezești emergente. Sectorul industrial a avut cea mai rapidă creștere, de 27,1%, atingând 1,7 trilioane de dolari, un aport semnificativ venind de la noii miliardari, iar sectorul serviciilor financiare a crescut cu 17%, susținut de piețele puternice și de sporirea prețurilor criptomonedelor, parte din aceasta fiind atribuită noilor ultra-bogați. În 2025 s-a înregistrat cel mai mare volum de transfer de avere de la începutul raportului UBS, 91 de moștenitori primind aproape 300 miliarde de dolari, în timp ce numărul femeilor ultra-bogate, deși încă redus, a înregistrat o creștere dublă față de bărbați în ceea ce privește averea medie, reflectând o tendință a disciplinei financiare și orientării spre sustenabilitate, impact social și filantropie. De asemenea, mobilitatea miliardarilor continuă să crească, 36% relocându-se deja, în principal pentru o calitate a vieții superioară, considerente geopolitice și optimizarea fiscală. În ciuda turbulențelor pieței, prioritățile de investiții rămân concentrate în America de Nord, urmată de Europa de Vest și China Mare. Statele Unite au produs cei mai mulți miliardari noi, dintre care nume notabile în genetică, infrastructură și export de gaze naturale lichefiate, iar antreprenorii asiatici au avut un an excelent, cu 61 devenind miliardari și acumulând peste 124 de miliarde de dolari. Acest raport UBS evidențiază dinamica globală a averilor ultra-elitei, confirmând o creștere puternică și o diversificare regională și sectorială ce influențează puternic economia globală în 2025.

Averea ultra-bogaților atinge un nou nivel record în 2025, conform raportului UBS

În 2025, averea persoanelor ultra-bogate a depășit un nou prag istoric, relevă un raport recent al băncii elvețiene UBS. Raportul indică faptul că noii miliardari apar în special în industrii dinamice precum software-ul de marketing, genetică, catering, infrastructură și gaze naturale lichefiate (GNL). Cele mai puternice centre ale acestei creșteri sunt în Statele Unite și regiunea Asia-Pacific, potrivit agenției EFE.

Cresc industriile high-tech și cele industriale

Conform UBS, averea miliardarilor cu investiții în sectorul tehnologic a avut o creștere impresionantă de 23,8% față de anul precedent. Pe de altă parte, sectorul de consum și comerțul cu amănuntul au înregistrat o scădere de 5,3%, iar industria europeană de lux a început să piardă teren în fața brandurilor chinezești, care câștigă tot mai mult teren pe piața globală.

Sectorul industrial s-a remarcat prin cea mai rapidă creștere – un salt de 27,1%, ajungând la o valoare totală de 1,7 trilioane de dolari. Din această creștere, aproximativ un sfert este atribuit noilor miliardari care activează în această arie. De asemenea, averea din sectorul serviciilor financiare a urcat cu 17%, atingând 2,3 trilioane de dolari, susținută de piețele dinamice și creșterea spectaculoasă a prețurilor criptomonedelor – 80% din această creștere fiind asociată noilor ultra-bogați.

O moștenire record și rolul femeilor în acumularea averii

Benjamin Cavalli, șeful departamentului Clienți Strategici și Conectivitate Globală de la UBS, a precizat într-o conferință de presă că în acest an s-a înregistrat cel mai mare volum de transfer de avere de la începutul publicării raportului, acum 11 ani. Astfel, 91 de moștenitori, dintre care 64 bărbați și 27 femei, au primit împreună o sumă record de 297,8 miliarde de dolari.

Deși numărul femeilor ultra-bogate rămâne sub cel al bărbaților, cu o reprezentare de doar 15% (374 femei miliardare față de 2.545 bărbați miliardari), averea medie a femeilor a crescut de două ori mai mult decât cea a bărbaților în ultimii patru ani. Cavalli subliniază că implicarea tot mai mare a femeilor în poziții de conducere influențează și felul în care averea este gestionată și investită.

„În general, femeile sunt mai precaute în fața riscului, dar se diferențiază printr-o disciplină mai mare față de bărbați – nu vând în momentele tensionate ale pieței, sunt mai puțin influențate de emoții și preferă portofolii diverse, care adesea includ investiții sustenabile, cu impact pozitiv, și filantropie”, a explicat Cavalli.

Relocarea ultraputernicilor și destinațiile de investiții favorite

Raportul UBS relevă că 36% dintre ultra-bogații chestionați, clienți ai băncii cu conturi în Elveția, Europa, Singapore, Hong Kong și Statele Unite, s-au mutat cel puțin o dată în ultimul an, în timp ce 9% au declarat că iau în calcul o relocare. Motivele principale sunt dorința unei calități mai bune a vieții, îngrijorările legate de geopolitică și avantajele fiscale pe care le oferă anumite țări.

În ciuda volatilității globale a pieței financiare, America de Nord rămâne destinația principală pentru investiții, urmată de Europa de Vest și China (inclusiv regiuni speciale administrative). Statele Unite au dominat clasamentul miliardarilor care și-au fondat propriile afaceri, cu o creștere de 92 de noi miliardari în ultimul an. Dintre aceștia, 87 sunt rezidenți în SUA, acumulând o avere totală de 179 miliarde de dolari.

Personalități de succes și avansul antreprenorilor din Asia

Printre noii miliardari se numără Ben Lamm, cofondatorul companiei de genetică și bioștiințe Colossal; un cofondator și CEO al Stonepeak, firmă de investiții în infrastructură; precum și Bob Pender și Mike Sabel, fondatorii Venture Global, un important exportator de GNL.

De asemenea, anul 2025 a fost foarte prolific pentru antreprenorii asiatici, care au văzut o creștere semnificativă, cu 61 de noi miliardari locali ce au acumulat împreună o avere de 124,4 miliarde de dolari.

Rezultatele ultimului raport UBS reflectă o realitate economică în continuă transformare, în care noile sectoare tehnologice și industriale domină, iar schimbarea generațională și diversitatea cresc în rândul celor mai bogați oameni ai lumii. Mobilitatea lor, atât geografică cât și financiară, marchează tendințe importante pentru anii ce urmează în dinamica averilor globale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.