Știri naționale și internaționale

Avertisment dur dat de Isărescu astăzi: „Inflația crește, consumul scade, investițiile stagnează”

Redacția•14 noiembrie 2025

Pe scurt

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a lansat un avertisment dur privind evoluția economică actuală, evidențiind cum inflația continuă să crească sub impulsul unor factori precum liberalizarea tarifelor la electricitate, majorarea TVA și accizelor, precum și creșterea costurilor salariale, în special în industria alimentară și serviciile de piață. Eliminarea plafoanelor la tarifele la electricitate a adăugat 2,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației, iar modificarea cotelor TVA din august s-a transmis în prețuri în proporție de până la 85%, însă cu variații mari în funcție de segment: legumele și fructele nu au înregistrat majorări imediate de preț, combustibilii au reflectat aproximativ jumătate din creștere, iar energia electrică și gazele naturale au înregistrat scumpiri mai mari decât cele anticipate strict din aplicarea TVA. În ciuda accelerării inflației, se constată o tendință descendentă a dinamicii salariilor, în special datorită înghețării veniturilor din sectorul public, iar incertitudinile economice determină o prudență a companiilor în angajări și o creștere a automatizării, ceea ce scade cererea de forță de muncă. Consumul populației a scăzut vizibil începând cu trimestrul al doilea, efect ce continuă și în toamnă, iar în plan financiar singurele creșteri notabile de creditare sunt la creditele de consum și împrumuturile pentru locuințe, în timp ce investițiile se află în stagnare, afectând perspectivele redresării economice și fiind marcată de un declin atât al investițiilor cât și al construcțiilor. În acest context, absorbția fondurilor europene devine crucială pentru contracararea scăderii investițiilor și a consumului, putând impulsiona modernizarea economică prin tehnologie, mai ales că România are unul dintre cele mai scăzute niveluri tehnologice din Europa Centrală și de Sud-Est. Previziunile pentru anul viitor indică un impact semnificativ al fondurilor europene asupra creșterii economice. De asemenea, se remarcă o reducere a deficitului comercial ca urmare a majorării exporturilor extracomunitare și scăderii importurilor, iar piața financiară a dat semne de stabilizare după tensiunile din mai, cu o îmbunătățire a percepției investitorilor reflectată în scăderea primei de risc pe 10 ani sub nivelul Ungariei. Totuși, mediul extern devine mai puțin favorabil, cu o temperare a ritmului de creștere a principalilor parteneri comerciali, ceea ce va afecta inevitabil economia românească, puternic integrată în lanțul de producție european. Deși Banca Centrală Europeană anticipează o temperare a inflației și o relaxare graduală a politicii monetare în zona euro, provocările interne și externe impun o vigilență sporită pentru stabilitatea economică a României în perioada care urmează.

Avertisment dur din partea guvernatorului Isărescu: „Inflația urcă, consumul scade, iar investițiile stagnează”

În cadrul ultimei sale declarații publice, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a tras un semnal de alarmă privind dinamica actuală a economiei românești. Conform spuselor sale, inflația continuă să urce semnificativ, în timp ce consumul gospodăriilor înregistrează o scădere notabilă, iar investițiile economice se mențin într-un stadiu de stagnare, ceea ce pune în pericol redresarea economică pe termen mediu.

Factorii principali ai creșterii inflației

Isărescu a punctat că în ultimele luni a fost o combinație de factori care a determinat avansul prețurilor. Liberalizarea tarifelor la electricitate, care a eliminat plafonul tarifar în luna iulie, a avut un impact direct asupra inflației, adăugând aproximativ 2,3 puncte procentuale la rata anuală a acesteia. Totodată, modificările operate în august în cotele de TVA, precum și majorările accizelor, au contribuit substanțial la această evoluție. În paralel, creșterea costurilor salariale, în special în industria alimentară și în sectorul serviciilor, a amplificat presiunile inflaționiste.

Guvernatorul a mai explicat că anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au crescut, ceea ce a menținut o dinamică ridicată a prețurilor în economia reală.

Impact diferit pe segmente de piață

Efectele modificării TVA nu au fost uniforme în toate sectoarele. La produsele proaspete, cum sunt legumele și fructele, creșterea TVA nu s-a reflectat imediat în prețuri. Isărescu a detaliat că acest fenomen se datorează supraofertei sezoniere, în special vara, când producătorii preferă să accepte marje mai mici pentru a-și vinde marfa.

În schimb, la combustibili, aproximativ jumătate din creșterea de prețuri generată de TVA a fost vizibilă la pompă. Mai mult, energia electrică și gazele naturale au înregistrat scumpiri chiar mai mari decât cele justificate de majorarea TVA aplicată mot-a-mot. De asemenea, prețurile serviciilor și ale produselor alimentare procesate au crescut mai mult decât anticipațiile legate strict de ajustările fiscale.

Evoluția consumului și a salariilor

În ciuda accelerării inflației, Isărescu a subliniat existența unor factori care limitează creșterea prețurilor. Astfel, încă din vară, dinamica anuală a salariilor a început să încetinească, fiind influențată inclusiv de înghețarea veniturilor în sectorul public.

Mai mult, mediul economic incert îi face pe angajatori să fie precauți în ceea ce privește noi angajări, în timp ce automatizarea și robotizarea accelerează reducerea necesarului de forță de muncă.

Acești factori s-au tradus în scăderea evidentă a consumului populației, tendință care s-a manifestat clar încă din trimestrul al doilea și continuă să se mențină în perioada toamnei.

Situația creditării și investițiilor

În plan financiar, guvernatorul remarcă că doar creditele noi de consum și împrumuturile pentru locuințe continuă să aibă un nivel pozitiv vizibil. În schimb, tabloul investițiilor este profund îngrijorător. Formarea brută de capital fix este în declin, atât în ceea ce privește investițiile generale, cât și în sectorul construcțiilor, ceea ce împiedică perspectivele unei creșteri economice robuste.

Isărescu a insistat asupra importanței creșterii absorbției fondurilor europene, care ar putea compensa atât scăderea investițiilor, cât și cea a cererii de consum. Fondurile europene, în opinia sa, pot oferi un impuls important, mai ales prin susținerea consumului de tehnologii moderne.

Modernizarea economică, o provocare urgentă

Un aspect critic evidențiat de guvernator este nivelul tehnologic al economiei românești, care rămâne printre cele mai scăzute din Europa, inclusiv în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est. El a menționat faptul că România, în multe privințe, se află aproape pe ultimul loc în această ierarhie.

În acest context, banii din fondurile europene pot accelera procesul de modernizare, iar potențialul pentru anul viitor este semnificativ. Potrivit lui Isărescu, intrările proiectate de aceste fonduri și efectele lor asupra creșterii economice pot fi foarte mari.

Evoluția situației externe și financiare

Pe plan extern, Banca Națională remarcă o reducere a deficitului comercial în trimestrul al doilea al anului, influențată în special de creșterea exporturilor către țări din afara Uniunii Europene și de scăderea importurilor, în conformitate cu cererea internă mai redusă.

După turbulențele de pe piața financiară din luna mai, situația pare să fi început să se stabilizeze, cu intrări de capital care au compensat ieșirile anterioare. Isărescu a menționat chiar că prima de risc pentru datoria pe termen lung a României a scăzut sub nivelul similar din Ungaria, semn că percepția investitorilor asupra riscului suveran s-a îmbunătățit.

Perspective și provocări externe

Guvernatorul avertizează însă că mediul extern devine mai puțin favorabil pentru economia românească. Principalii parteneri comerciali ai României manifestă o moderare a ritmului de creștere economică, ceea ce va afecta inevitabil exporturile și producția integrată în lanțul european de valori.

În același timp, Banca Centrală Europeană estimează o temperare a inflației în zona euro și o relaxare graduală a politicii monetare, evoluții ce vor influența indirect și economia românească.

În concluzie, avertismentul lansat de Mugur Isărescu este clar: România se confruntă cu o creștere a inflației, însă consumul în scădere și investițiile stagnante reprezintă semnale de alarmă care cer măsuri urgente, în special o mai bună absorbție a fondurilor europene și accelerarea modernizării economice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.