Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Black Friday, mană cerească pentru Guvern: 100 de milioane de euro într-o zi doar din TVA

Redacția06 noiembrie 2025
Black Friday, mană cerească pentru Guvern: 100 de milioane de euro într-o zi doar din TVA

Pe scurt

Black Friday în România a devenit o tradiție majoră în comportamentul de consum, cu o creștere semnificativă a numărului de cumpărători activi, de la 57% în anii precedenți la 62% în 2025, iar cel mai recent eveniment, a 15-a ediție, se așteaptă să aducă cele mai mari vânzări din an. În 2024, Black Friday a generat încasări record de aproximativ 500 de milioane de euro, atât online, cât și offline, iar pentru 2025 se preconizează vânzări similare, în ciuda scăderii comenzii medii de la 400-500 de lei din cauza inflației și veniturilor mai mici, fiind totuși aproape 70% dintre români dispuși să cumpere în această perioadă. Printre marii retaileri, eMAG Retail SRL a raportat o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro în 2024, dar fără profit, în timp ce Carrefour a înregistrat o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de euro și un profit modest de 10 milioane de euro. Cel mai profitabil retailer a fost Altex, cu o cifră de afaceri de 2,54 miliarde de euro și un profit de 75 milioane de euro, echivalentul unei marje de profit de 4,9%. Cu toate acestea, adevăratul câștigător al fenomenului Black Friday este statul român, care colectează 21% TVA din vânzările realizate, TVA ce se aplică majorității produselor și serviciilor, și astfel guvernul încasează aproximativ 100 de milioane de euro doar într-o singură zi din această campanie promoțională, transformând Black Friday într-o sursă esențială de venituri fiscale suplimentare, evidențiind impactul economic major al acestui eveniment asupra bugetului național și comportamentului consumatorilor.

Black Friday, mană cerească pentru Guvern: 100 de milioane de euro într-o zi doar din TVA

Black Friday – O Mană Cerească pentru Guvern: 100 de Milioane de Euro din TVA într-o Singură Zi

Black Friday a devenit în România mai mult decât un simplu eveniment comercial – este o tradiție de consum ce continuă să crească an de an. Datele companiei de cercetare MKOR arată o creștere semnificativă a numărului de cumpărători activi, de la 57% în edițiile anterioare până la 62% în 2025. Cea de-a 15-a ediție a acestei perioade de promoții promite să aducă cele mai mari vânzări ale anului, toate marile companii investind masiv în campanii publicitare.

Vânzări Record de Aproximativ 500 de Milioane de Euro

În noiembrie 2024, Black Friday a generat încasări totale de aproape 500 de milioane de euro, atât în mediul online, cât și fizic. Specialiștii din domeniu se așteaptă ca și în acest an valoarea vânzărilor să fie similară, dacă nu chiar mai mare, în special datorită creșterii prețurilor din ultimele luni. Conform estimărilor, comanda medie a românilor va fi între 400 și 500 de lei, ușor mai mică față de anul precedent, influențată de scăderea veniturilor reale și de inflația ridicată. Cu toate acestea, 70% dintre români plănuiesc să cumpere ceva de Black Friday, consolidând tendința ascendentă a acestui eveniment.

Performanțele Anuale ale Principalilor Retaileri din România

eMAG Retail SRL, o filială a grupului eMag, a înregistrat în anul fiscal 2024 o cifră de afaceri de circa 70 de milioane de euro, însă nu a obținut profit, fiind pe pierdere. Deși nu sunt publice date despre veniturile totale și profitul consolidat al întregului grup eMag, directorul general a menționat venituri de 2,3 miliarde de euro pentru anul precedent. Profitul net al grupului rămâne necunoscut pentru public.

Pe de altă parte, retailerul francez Carrefour a raportat pentru 2024 o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de euro și un profit modest de 10 milioane de euro, ceea ce înseamnă o marjă de profit de aproximativ 0,41%.

Cel mai bun rezultat financiar i-a revenit însă companiei Altex, figura de referință pe segmentul electro-IT din România. Altex a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 2,54 miliarde de euro și un profit substanțial de 75 milioane de euro, rezultând o marjă de profit de 4,9%.

Statul Român – Principalul Beneficiar al Black Friday

Chiar dacă retaileri precum eMag, Carrefour sau Altex obțin profituri din vânzările generate în această perioadă, adevăratul câștigător rămâne statul român. TVA-ul de 21% aplicat majorității produselor și serviciilor comercializate în timpul Black Friday aduce încasări uriașe. Calculul făcut de Gândul estimă că la o valoare totală a vânzărilor de aproximativ 500 de milioane de euro, din TVA statul încasează cel puțin 100 de milioane de euro într-o singură zi.

Această sumă reprezintă o „bonus” consistent pentru bugetul de stat, mai ales în contextul în care multe alte sectoare economice se confruntă cu dificultăți generate de inflație și scăderea puterii de cumpărare. Astfel, Black Friday devine o mană cerească nu doar pentru comercianți, ci mai ales pentru finanțele publice ale României.


Concluzie:
Black Friday nu este doar un prilej de cumpărături pentru români, ci și o rampă financiară importantă pentru statul român. Creșterea constantă a numărului de cumpărători activi și valoarea ridicată a tranzacțiilor transformă această zi într-un adevărat eveniment economic, cu efecte semnificative asupra bugetului național. Cu toate provocările economice actuale, Black Friday rămâne un catalizator important al consumului și, implicit, al încasărilor la buget prin TVA.


Pentru cele mai recente noutăți din lumea economică și detalii despre evoluția pieței românești, rămâneți conectați la sursele de știri de încredere.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.